Peste 17 milioane de tone de gunoi de grajd transformate în combustibil / Modelul prin care Danemarca produce energie din dejecțiile a 12 milioane de porci, dar care stârnește și controverse printre ecologiști

Peste 17 milioane de tone de gunoi de grajd transformate în combustibil / Modelul prin care Danemarca produce energie din dejecțiile a 12 milioane de porci, dar care stârnește și controverse printre ecologiști
Foto Dreamstime

Danemarca a reușit să transforme una dintre cele mai mari provocări ale zootehniei intensive — dejecțiile din fermele de porci și bovine — într-o sursă majoră de energie regenerabilă. Cu ajutorul unei rețele de aproximativ 150 de instalații industriale de biogaz, combustibilul obținut din reziduuri agricole asigură deja în jur de 40% din gazele distribuite prin rețeaua națională, iar în sudul țării există o regiune care își acoperă integral necesarul anual de gaze din producția locală, potrivit Mediafax.

De la 17 milioane de tone de gunoi de grajd la combustibil pentru încălzire și transport

Fiind unul dintre principalii exportatori europeni de carne de porc — sector care generează aproximativ un sfert din exporturile alimentare ale țării —, Danemarca are în ferme, în orice moment, circa 12 milioane de porci și produce anual în jur de 30 de milioane de animale pentru sacrificare sau export în viu, relatează Al Jazeera.

Această activitate lasă în urmă cantități uriașe de reziduuri. Conform datelor Consiliului Danez pentru Agricultură și Alimentație, doar sectorul creșterii porcilor generează peste 17 milioane de tone de gunoi de grajd pe an, în mare parte sub formă lichidă.

În loc să fie gestionate doar ca o problemă de poluare, aceste dejecții sunt direcționate către instalații de producere a biogazului, combustibil folosit ulterior pentru alimentarea rețelei naționale de gaze, pentru încălzire și în transport. Într-un interval de puțin peste zece ani, infrastructura daneză a crescut de la câteva unități de mici dimensiuni la circa 150 de fabrici industriale, în care până la 70% din materia primă este reprezentată de dejecțiile provenite de la porci și bovine.

Regiunea din sudul Danemarcei care își acoperă 100% consumul anual de gaze

Un exemplu concret al modului în care funcționează acest sistem este regiunea Sønderborg, situată în sudul țării, unde operează două mari unități de biogaz: Glansager și Kvaers.

Împreună, cele două instalații procesează anual aproximativ 850.000 de tone de materiale organice — dejecții animaliere, resturi alimentare și reziduuri vegetale —, producând suficient biogaz pentru a acoperi 100% din consumul anual de gaze al întregii regiuni.

Investițiile fac parte din programul ProjectZero, demarat în 2007 cu obiectivul de a atinge neutralitatea climatică a sistemului energetic local până la finalul anului 2029. Prin îmbinarea biogazului cu alte surse regenerabile și cu recuperarea căldurii reziduale din industrie, Sønderborg a reușit deja să își reducă emisiile de carbon asociate consumului energetic cu 79%.

Experimente în fermele-școală: captarea dioxidului de carbon din biogaz

Cercetările merg însă și mai departe de simpla producere a gazului. La Colegiul Agricol Gråsten, aflat în apropiere de Sønderborg, studenții și specialiștii testează soluții prin care fermele își pot valorifica integral emisiile.

Aici, dejecțiile provenite de la circa 200 de bovine și 400 de scroafe alimentează o instalație locală de biogaz, unde bacteriile descompun materia organică pentru a produce combustibilul necesar încălzirii și alimentării cu electricitate a clădirilor colegiului. În paralel, un sistem suplimentar captează o parte din dioxidul de carbon rezultat în urma arderii biogazului, astfel încât acesta să poată fi reutilizat ulterior în industrie — inclusiv în sectorul alimentar și în instalațiile de refrigerare.

Controversele modelului danez și taxa pe carbon pregătită pentru 2030

În ciuda rezultatelor energetice, extinderea accelerată a industriei biogazului este privită cu rezerve de o parte a organizațiilor de mediu. Reprezentanții NOAH Friends of the Earth Denmark și Foodrise atrag atenția că transformarea dejecțiilor într-o sursă profitabilă de venit riscă să încurajeze menținerea unor efective foarte mari de animale în fermele industriale.

Activiștii susțin că o reducere a numărului de porci, dublată de investiții mai mari în energie eoliană, solară și geotermală, ar avea un impact pozitiv mult mai solid asupra climei și biodiversității. De cealaltă parte, reprezentanții industriei biogazului argumentează că această tehnologie neutralizează emisii agricole greu de evitat altfel și consolidează securitatea energetică a țării.

Discuția capătă o miză suplimentară în perspectiva anului 2030, când Danemarca intenționează să introducă o taxă pe emisiile de carbon provenite din agricultură, estimată inițial la aproximativ 16 euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon.

Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă