Seceta a compromis total porumbul în Bihor / Fermierii au ajuns să cumpere cereale, pentru a-și plăti arenda/ „Ca să închid anul acesta mi-ar mai trebui 2 milioane de lei, bani pe care nu-i am”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Seceta prelungită din acest an a pus presiune tot mai mare pe fermele din Bihor. Porumbul a fost grav afectat pe suprafețe extinse, iar în unele zone producțiile obținute abia ajung la o fracțiune din nivelul normal.

Pentru agricultorii care au contractat arenda în produse, situația devine și mai complicată: unii sunt nevoiți să cumpere porumb pentru a-și putea respecta obligațiile față de proprietarii terenurilor.

Suprafața cultivată cu porumb în județ a scăzut în acest an la aproximativ 40.000 de hectare, de la circa 70.000 de hectare, în anul precedent. Reducerea vine după mai multe sezoane în care cultura a fost afectată de secetă. La începutul lunii septembrie, Direcția Agricolă estima pierderi apropiate de 100% în anumite zone.

„Este afectat tot județul în proporție de 70 – 100%”, a declarat directorul adjunct al Direcției Agricole Bihor, Marius Ștefan, pentru ebihoreanul.ro

În suprafețele unde porumbul a mai putut fi recoltat, producția a coborât până la aproximativ 350 kg/ha, față de circa 6 tone/ha într-un an normal. În multe cazuri, spune reprezentantul instituției, recolta nu acoperă nici măcar costurile de recoltare.

Câmpuri afectate de seceta prelungită: doar 3,8 litri de precipitații, pe metru pătrat

Lipsa precipitațiilor s-a acumulat pe parcursul mai multor luni. În zona Oradei, în timpul verii au fost înregistrate doar 3,8 litri de precipitații pe metru pătrat, cu 94% sub media climatică, iar temperaturile au urcat până la 37,9 grade Celsius.

Efectele sunt vizibile direct în teren. Plantele de porumb s-au uscat înainte de a ajunge la maturitatea normală, iar solul a rămas cu rezerve reduse de apă.

„N-am mai pățit așa ceva. În ultima lună, trei vaci și-au scrântit picioarele după ce copitele le-au intrat în crăpături”, a povestit un fermier din zona Salonta.

Pentru agricultori, problema nu se limitează însă la pierderea recoltei. Seceta afectează capacitatea fermelor de a-și onora contractele, creditele și celelalte obligații financiare.

 Fermierii cumpără porumb pentru plata arendei

Una dintre cele mai dificile situații este întâlnită în fermele care au convenit plata arendei în produse agricole. Fără producția obținută de pe terenurile lucrate, agricultorii trebuie să cumpere cereale de pe piață pentru a-și respecta contractele.

„Avem fermieri care și-au asumat plata arendei în produse. Ei sunt puși în situația să cumpere de undeva acel porumb ca să și-o poată plăti”, a explicat Marius Ștefan.

Pentru fermierii care au înregistrat pierderi masive, achiziția cerealelor înseamnă o cheltuială suplimentară într-un moment în care veniturile din propria recoltă sunt aproape inexistente.

Un agricultor din zona Mădăras, care lucrează aproximativ 1.000 de hectare, dintre care 200 de hectare sunt în proprietate, estimează că porumbul este compromis integral, iar floarea-soarelui a fost afectată în proporție de 70%.

Numai la porumb, pierderile sale sunt estimate la aproximativ 4.000 de lei pe hectar, sumă care include cheltuielile cu sămânța, lucrările agricole, tratamentele, motorina și forța de muncă.

„Banii s-au dus și n-avem absolut nimic”, spune fermierul.

Porumbul este mai scump, iar fermierii au nevoie de bani pentru datorii

În același timp, agricultorii trebuie să facă față unor prețuri mai mari la cerealele pe care sunt nevoiți să le cumpere. Ca reper menționat în sursa citată, porumbul livrat în Portul Constanța era cotat la 179-185 de euro pe tonă în octombrie 2025, iar la începutul lunii septembrie 2026 ajunsese la aproximativ 229 de euro pe tonă.

Pentru fermele care trebuie să cumpere porumb pentru plata arendei, diferența se traduce într-o presiune suplimentară asupra fluxului de numerar.

În cazul fermierului din Mădăras, situația este complicată și de creditele și utilajele aflate în leasing. Acesta spune că a reușit să-și achite ratele până în august, dar că, pentru a închide anul, ar mai avea nevoie de aproximativ 2 milioane de lei.

„Ca să închid anul acesta mi-ar mai trebui 2 milioane de lei, bani pe care nu-i am”, afirmă agricultorul.

El spune că nu solicită ștergerea datoriilor, ci o soluție de reeșalonare care să permită fermelor afectate să treacă peste perioada de criză fără să ajungă în executare silită.

„Dacă statul ar interveni cu un cadru legislativ de reeșalonare, să nu te execute, ți-ai putea reveni”, consideră fermierul.

Fermierii cer măsuri pentru a evita falimentele

Problemele din Bihor vin pe fondul unor pierderi agricole care se acumulează de mai multe sezoane. Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, avertiza încă de la sfârșitul lunii august că fermierii au nevoie de măsuri de sprijin.

„Dacă nu luăm câteva decizii foarte ferme, riscăm să îi împingem în pragul falimentului”, declara ministrul.

În același timp, există dispute privind nivelul despăgubirilor pentru seceta din anul precedent. Potrivit informațiilor prezentate, Ministerul Agriculturii a indicat un nivel de cel mult 100 de lei pe hectar, în timp ce Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită un plafon de 523 de lei pe hectar.

„O despăgubire de 50 de euro pe hectar e zero față de cât avem nevoie”, spune agricultorul din Mădăras, care afirmă că de mai mulți ani încearcă să acopere deficitele de la un sezon la altul.

Seceta din 2026 pune astfel în dificultate nu doar producția agricolă din Bihor, ci și capacitatea fermelor de a-și menține activitatea. Pentru agricultorii cu credite, leasinguri și contracte de arendă în produse, problema recoltei pierdute se transformă rapid într-o problemă de lichiditate și de supraviețuire financiară a exploatațiilor.