Agricultura regenerativă, între seceta din România și scumpirea îngrășămintelor: „Solurile mai sănătoase rețin mai bine apa”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Agricultura regenerativă a ajuns în centrul dezbaterii europene despre viitorul fermelor, iar România are motive concrete să urmărească subiectul în această toamnă. Cel mai recent newsletter agricol al Comisiei Europene se deschide cu tema rezilienței în agricultură. Pagina dedicată a Comisiei enumeră riscurile care apasă pe ferme: schimbările climatice, concurența globală, costurile mari ale inputurilor și obiceiurile de consum în schimbare.

Pe scurt, agricultura regenerativă reunește practici care refac sănătatea solului: rotația culturilor, culturile de acoperire, semănatul direct sau lucrările minime ale pământului, leguminoasele care fixează azotul și agrosilvicultura. Un sol bogat în materie organică reține mai multă apă și cere mai puțin îngrășământ chimic. De aceea, acest model răspunde la două probleme actuale ale fermierilor români: seceta și scumpirea îngrășămintelor.

Seceta și îngrășămintele scumpe aduc agricultura regenerativă în prim-plan

Seceta a lovit România pe tot parcursul verii. Raportul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene din vara acestui an plasează țara printre punctele fierbinți ale secetei din Europa, alături de Franța, Germania, Ungaria și Marea Britanie. Nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat navigația, alimentarea cu apă și agricultura în Ungaria și România. Analiza din 29 septembrie a Observatorului European al Secetei arată că alerta persistă în mare parte din bazinul Dunării, inclusiv în România, chiar în plină campanie de semănat pentru culturile de toamnă.

A doua presiune vine din costuri. Potrivit Eurostat, România a avut cea mai mare creștere a prețului îngrășămintelor din UE în ultimul trimestru din 2025: +16,8% față de anul anterior. În al doilea trimestru din 2026, prețurile inputurilor agricole din România au urcat cu 11,7%, al doilea ritm din Uniune, după Lituania. Banca Mondială leagă scumpirea de perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În aprilie 2026, ureea a trecut de 850 de dolari pe tonă, cu 80% peste nivelul din februarie.

Cum păstrează agricultura regenerativă apa în sol

Mecanismul pornește de la viața din sol. Pascal Chapot, responsabil global pentru dezvoltarea agriculturii sustenabile la Nestlé, explică legătura într-o analiză publicată de Forumul Economic Mondial: „Solurile mai sănătoase rețin mai bine nutrienții și umiditatea, ceea ce înseamnă că plantele sunt mai puțin expuse stresului hidric, costurile cu inputurile pot scădea în timp, iar recoltele devin mai stabile, mai ales în condiții dificile de cultură.” Materia organică și microorganismele funcționează ca un burete care înmagazinează ploile de toamnă.

Arătura adâncă lucrează în sens opus. Plugul întoarce brazda și expune stratul umed la soare și la vânt, iar apa se evaporă rapid. Semănatul direct în miriște (no-till) pune sămânța printre resturile culturii anterioare. Aceste resturi rămân la suprafață ca un strat protector, umbresc pământul și păstrează umiditatea necesară pentru încolțirea grâului sau a rapiței.

Agricultura regenerativă reduce consumul de motorină și de azot

Beneficiul se vede și în contabilitatea fermei. Eurostat estimează că lucrările reduse ale solului scad consumul de combustibil cu 10-20%, iar semănatul direct cu 25-35%, cu valori de până la 60%. Cifra contează într-un an în care energia s-a scumpit cu 22% pentru fermierii europeni, potrivit acelorași date Eurostat.

Azotul este a doua mare cheltuială pe care modelul o poate reduce. Expertul Nestlé citat de Forumul Economic Mondial amintește că aproximativ o treime din exporturile globale de uree pleacă din regiunea Golfului. Leguminoasele captează azotul din aer și permit fermierilor să reducă treptat dependența de îngrășămintele sintetice, cu efect direct asupra costurilor și asupra riscului de aprovizionare.

Fermierii români care au trecut la agricultura regenerativă

Seceta a accelerat schimbarea în fermele românești. Suprafața cultivată cu porumb a scăzut de la 2,2 milioane de hectare în 2022 la 1,22 milioane în 2025 (g4food.ro), iar fermierii caută culturi și tehnologii mai rezistente. În comuna Crucea din județul Constanța, frații Cristian și Sandu Staicu practică semănatul direct pe 300 de hectare de peste șapte ani, conform g4food.ro. După primăvara secetoasă din 2024, au înlocuit porumbul cu sorgul.

Alți fermieri pornesc de la azot. Ionuț Bădică, de la ferma Sol și Suflet, a semănat mazăre de toamnă în locul fertilizării cu azot. Planta fixează azotul din aer prin bacteriile de pe rădăcini, iar primăvara fermierul o toacă și o lasă în sol ca materie organică. Pe aceeași parcelă a programat apoi porumbul dulce.

Cine plătește trecerea la agricultura regenerativă

Tranziția costă, iar primii ani aduc riscuri. Santiago Gowland, directorul executiv al Rainforest Alliance, susține într-un articol publicat de Forumul Economic Mondial pe 23 septembrie 2026 că povara trebuie împărțită. Companiile ar trebui să semneze contracte de achiziție pe mai mulți ani, guvernele să finanțeze asistența tehnică, iar investitorii să primească date credibile despre productivitate și reziliență.

În România, principalul instrument rămâne Planul Strategic PAC 2023-2027. Ecoschemele plătite prin APIA recompensează pe hectar practicile benefice pentru mediu pe terenul arabil. Comisia Europeană anunță că politica agricolă comună finanțează investițiile în reziliență și urmărește îngrășăminte accesibile, cu o dependență mai mică de importuri. Statul intervine și după dezastru. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie 2026 155,36 milioane de lei pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025, cu maximum 333 de lei pe hectar.

Agricultura regenerativă, o investiție cu efecte măsurabile

O analiză a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată câștiguri medii de 14% la recoltă și de 45% la venitul brut în fermele din Sudul Global care aplică practici agroecologice apropiate de agricultura regenerativă. Marii cumpărători își ajustează deja lanțurile de aprovizionare. Nestlé ajunsese în 2025 la 27,6% pe drumul spre ținta de a cumpăra jumătate din ingredientele-cheie de la fermieri care practică agricultura regenerativă, până în 2030.

Pentru România, miza vine din prognozele imediate. Centrul Comun de Cercetare estimează pentru 2026, la nivel european, recolte de porumb boabe și floarea-soarelui cu 6-7% mai mici. Refacerea solului cere câțiva ani, însă fiecare toamnă cu semănat direct și culturi de acoperire adaugă materie organică și apă în rezervă. Fermele care încep acum transformarea vor intra în următoarea secetă cu un sol mai pregătit și cu facturi mai mici la motorină și azot.