Semaglutida și tirzepatida au fost asociate cu cazuri rare de encefalopatie Wernicke, o afecțiune neurologică provocată de deficitul sever de vitamina B1. Cercetătorii avertizează în special asupra pacienților care prezintă vărsături persistente, pierderea apetitului, malnutriție sau scădere rapidă în greutate în timpul tratamentului, citează NYPost.
Studiul, publicat în revista Clinical Nutrition, a analizat datele din sistemul american de raportare a reacțiilor adverse FDA Adverse Event Reporting System (FAERS). Cercetătorii au analizat 195.979 de rapoarte de siguranță asociate tratamentelor cu agoniști ai receptorului GLP-1. Ei au identificat 15 cazuri de encefalopatie Wernicke asociate acestor tratamente. Dintre acestea, 13 proveneau din baza FAERS, unul din literatura medicală și unul din centrul medical al autorilor.
Opt dintre cele 15 cazuri au implicat semaglutida, iar șase tirzepatida. Un alt caz a fost asociat liraglutidei.
Semaglutida este substanța activă din medicamente precum Ozempic, Wegovy și Rybelsus. Tirzepatida este comercializată, între altele, sub mărcile Mounjaro și Zepbound. Majoritatea cazurilor, respectiv 14 dintre cele 15, au fost raportate în 2023 și 2024.
Encefalopatia Wernicke este o afecțiune neurologică gravă provocată de deficitul de tiamină, cunoscută și drept vitamina B1. Creierul are nevoie de această vitamină pentru procesele implicate în producerea energiei. Un deficit sever și prelungit poate afecta funcționarea celulelor nervoase.
Afecțiunea este cunoscută mai ales în asociere cu consumul cronic excesiv de alcool. Poate apărea însă și după chirurgie bariatrică sau în situații caracterizate prin malnutriție și vărsături persistente. Netratată rapid, encefalopatia Wernicke poate produce leziuni neurologice permanente și, în cazuri severe, poate fi fatală.
Medicamentele din această categorie reduc apetitul și pot încetini golirea stomacului. Greața și vărsăturile se numără printre reacțiile adverse gastrointestinale cunoscute. În cazurile severe, consumul alimentar poate scădea considerabil pentru perioade mai lungi. În aceste condiții poate apărea un aport insuficient de vitamine și alți nutrienți. Dintre cele 15 cazuri analizate, 13 au fost însoțite de manifestări precum vărsături, pierderea apetitului, scădere în greutate sau malnutriție.
Autorii consideră că aceste manifestări pot explica legătura dintre tratament și deficitul de tiamină care precede encefalopatia Wernicke.
O analiză separată, publicată în 2025 în European Journal of Clinical Nutrition, a găsit la rândul său un semnal de siguranță privind această afecțiune. În 68% dintre cazurile analizate existau greață, vărsături sau reducerea aportului alimentar.
Printre manifestările clasice ale encefalopatiei Wernicke se numără modificarea stării mentale, problemele de coordonare și tulburările mișcărilor oculare. Problema este că toate cele trei simptome nu apar întotdeauna simultan. În studiul publicat în Clinical Nutrition, 11 dintre cei 15 pacienți prezentau manifestări caracteristice bolii. Triada completă de simptome a fost observată însă numai la doi pacienți. Acest lucru poate îngreuna recunoașterea rapidă a afecțiunii.
Dintre cei 11 pacienți pentru care existau informații despre evoluția ulterioară, șapte au rămas cu sechele neurologice pe termen lung.
Cercetătorii au găsit o raportare disproporționat mai mare a encefalopatiei Wernicke pentru această categorie de medicamente, comparativ cu alte tratamente. Raportul șanselor de raportare a fost de 2,35, cu un interval de încredere de 95% între 1,38 și 4,01. Această cifră nu înseamnă însă că persoanele care iau aceste medicamente au un risc de 2,35 ori mai mare de a dezvolta boala.
FAERS este o bază de farmacovigilență construită din raportări de reacții adverse. Astfel de date pot identifica posibile semnale de siguranță, dar nu permit calcularea directă a incidenței unei boli și nici demonstrarea unei relații cauză-efect. Numărul absolut de cazuri identificat de cercetători rămâne foarte mic.
Autorii studiului descriu encefalopatia Wernicke drept o posibilă reacție adversă rară, dar severă, care necesită investigații suplimentare.
Cercetătorii nu recomandă întreruperea tratamentelor doar pe baza acestui semnal. Ei consideră însă necesară o atenție mai mare atunci când pacienții prezintă simptome gastrointestinale severe, alimentație insuficientă sau scădere rapidă și importantă în greutate. Deficitul de tiamină poate fi tratat, iar administrarea rapidă a vitaminei B1 poate preveni unele dintre complicațiile neurologice.
Mesajul principal al cercetătorilor este astfel legat de recunoașterea timpurie a problemei. Pacienții cu vărsături persistente sau aport alimentar foarte redus în timpul tratamentului ar trebui evaluați medical, mai ales dacă apar confuzie, dificultăți de mers, probleme de coordonare sau tulburări ale mișcărilor ochilor.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți