Gastronomic Crossroads / Cum a luat naștere un program internațional de formare pentru bucătari, cu specialiști din România, Spania și Turcia / Coordonatorul proiectului, Adi Hădean: „Un bucătar bun stăpânește tehnici, rețete și concepte”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Peste 20 de specialiști în gastronomie din România, Spania și Turcia au lucrat, timp de un an, la dezvoltarea unui program internațional de formare pentru bucătari, construit în jurul patrimoniului gastronomic și al nevoilor reale din domeniul formării profesionale.

Experiența acumulată în cadrul proiectului Gastronomic Crossroads, finanțat prin programul Erasmus+ KA220-VET, a stat la baza unui curriculum internațional destinat formatorilor din domeniul gastronomiei.

Proiectul a fost coordonat de Black Sea FooDignity Association, în parteneriat cu USAMV București, Universidad Pontificia Comillas, prin Madrid Culinary Campus, și Bahçeşehir University.

Inițiativa a urmărit să apropie două dimensiuni esențiale ale formării profesionale: experiența practică din bucătărie și patrimoniul gastronomic al fiecărei țări.

Cinci ateliere în Madrid, Istanbul, București și Tohani

Pe parcursul proiectului au fost organizate cinci ateliere în Madrid, Istanbul, București și Tohani, în cadrul cărora profesioniștii din cele trei țări au avut ocazia să lucreze împreună, să compare tehnici și metode de lucru și să analizeze modul în care patrimoniul gastronomic poate fi transformat într-un instrument de formare profesională.

Prima etapă a fost dedicată schimbului de experiență dintre bucătari. Participanții au lucrat împreună și au explorat diferențele și punctele comune dintre cele trei culturi gastronomice.

În cea de-a doua etapă, specialiștii au trecut din postura de participanți în cea de formatori, testând direct în bucătărie metodele și instrumentele dezvoltate în cadrul proiectului.

Pentru chef Adi Hădean, fondatorul Black Sea FooDignity Association, această schimbare de perspectivă este esențială pentru orice profesionist care își asumă rolul de formator:

„Un bucătar bun stăpânește tehnici, rețete și concepte, pe de altă parte, un formator bun e un comunicator bun, atribuția lui cea mai importantă e să transmită mai departe aceste tehnici, rețete și concepte, precum și metoda cea mai simplă și eficientă prin care ele pot fi transmise mai departe de către cei care au trecut prin procesul de formare profesională.”

Patrimoniul gastronomic, transformat în instrument de formare

Gastronomic Crossroads a pornit de la cercetarea nevoilor reale de formare din domeniu. Cercetarea a fost urmată de workshopuri practice, în care metodele propuse au fost testate direct în bucătărie.

Experiențele profesioniștilor din România, Spania și Turcia au fost apoi reunite într-un curriculum internațional care integrează practici profesionale, metode de predare și perspective diferite asupra patrimoniului culinar.

Astfel, proiectul nu s-a limitat la schimbul de rețete sau tehnici culinare. Miza a fost dezvoltarea unor metode prin care cunoștințele gastronomice să poată fi transmise mai eficient noilor generații de profesioniști.

Cooperarea dintre instituții academice, organizații și profesioniști din cele trei țări reflectă una dintre direcțiile importante ale programului Erasmus+: transformarea experiențelor locale în resurse care pot fi utilizate și adaptate în alte contexte educaționale.

Adrian Georgescu, directorul Agenției Naționale Erasmus+, a subliniat rolul acestei colaborări internaționale:

„Valoarea Erasmus+ nu stă doar în faptul că aduce la aceeași masă organizații din țări diferite. Ea se vede atunci când experiențele lor devin instrumente comune, testate și transferabile. Gastronomic Crossroads arată concret ce poate produce cooperarea europeană în educația vocațională.”

Între cercetarea academică și  practica din bucătărie

O componentă importantă a proiectului a fost colaborarea dintre mediul academic și profesioniștii din gastronomie.

Echipa USAMV București a urmărit procesul de la cercetarea inițială a nevoilor de formare până la testarea metodelor dezvoltate în cadrul workshopurilor.

„Cercetarea ne-a arătat care sunt nevoile, iar workshopurile ne-au permis să verificăm dacă metodele propuse funcționează în bucătărie. Legătura dintre rigoarea academică și practica profesională face ca acest rezultat să poată fi folosit și adaptat de alte organizații”, a explicat Gratziela Bahaciu, din partea USAMV București.

Această conexiune între cercetare și practică este una dintre caracteristicile proiectului: metodele de formare nu au fost dezvoltate exclusiv la nivel teoretic, ci au fost testate în situații reale de lucru.