Râurile lumii au traversat unul dintre cei mai secetoși ani din ultimele trei decenii. Ce înseamnă criza apei pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Râurile planetei au înregistrat în 2025 unul dintre cele mai secetoși ani din ultimii 35 de ani, iar rezervele de apă dulce de pe uscat continuă să scadă. Un nou raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) arată că circuitul apei devine tot mai instabil, cu perioade de secetă alternate cu precipitații și inundații extreme. România se află și ea în zona afectată, inclusiv prin scăderea debitelor Dunării, conform Mediafax.

Potrivit raportului „State of Global Water Resources 2025”, publicat joi de Organizația Meteorologică Mondială, 2025 a fost unul dintre cei mai secetoși ani pentru debitele râurilor la nivel global din ultimii 35 de ani. În ultimii șapte ani s-a înregistrat cea mai mică proporție de râuri cu debite considerate normale din 1991 încoace.

Datele OMM arată că debitele au fost sub valorile normale pe aproximativ 36% din suprafața bazinelor hidrografice ale lumii. În același timp, doar 34-38% dintre bazinele hidrografice monitorizate au avut condiții normale, comparativ cu o medie de 46% în perioada 1991-2020.

Vă recomandăm să citiți și: Ilie Vlaicu (Asociația Română a Apei): Râurile au ajuns la o treime din debite. Este o criză hidrologică cum nu s-a mai întâmplat / România are nevoie de o strategie națională pentru apă. Avem o nevoie de investiții de peste 30 de miliarde

Rezervele de apă dulce sunt în scădere

Problema nu se limitează la râuri. OMM indică o tendință de scădere a cantității de apă stocate pe uscat, observată în mod persistent de la mijlocul anilor 2010.

Indicatorul include apa din pânza freatică, lacuri și râuri, sol, vegetație, zăpadă și ghețari. În 2025, valori sub normal au fost observate inclusiv în Europa de Est, Orientul Mijlociu, Asia Centrală, nordul Africii și anumite regiuni din America de Nord și America de Sud.

Situația apelor subterane este de asemenea îngrijorătoare. OMM arată că în perioada 2022-2025 au persistat deficite ale apelor subterane în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Europa Centrală și de Est.

Ghețarii au pierdut peste 400 de miliarde de tone de gheață într-un singur an

Pierderea rezervelor de apă este amplificată de retragerea ghețarilor.

În anul hidrologic 2025, ghețarii au pierdut aproximativ 408 gigatone de masă, echivalentul unei contribuții de circa 1,1 milimetri la creșterea nivelului mediu global al mărilor. Este al patrulea an consecutiv în care toate regiunile glaciare majore ale lumii au înregistrat pierderi de masă.

OMM estimează că, numai în perioada 2023-2025, ghețarii au pierdut în total aproximativ 1.400 de gigatone de apă.

Pe termen scurt, topirea accelerată poate duce la creșterea debitelor și la riscuri de inundații. Pe termen lung, însă, reducerea masei glaciare înseamnă diminuarea unei importante rezerve naturale de apă.

Dunărea, unul dintre semnalele de alarmă pentru România

Evoluția resurselor de apă are implicații directe pentru România. Europa de Est s-a numărat printre regiunile în care au fost observate în 2025 debite ale râurilor sub valorile normale sau mult sub acestea.

Pentru România, Dunărea este un exemplu relevant. Debitele foarte scăzute ale fluviului pot afecta navigația, agricultura, ecosistemele și producția de energie.

În plus, apa Dunării are un rol important în funcționarea sistemelor energetice din regiune, inclusiv pentru răcirea instalațiilor nucleare. O perioadă prelungită cu debite foarte mici poate pune presiune suplimentară asupra acestor sisteme.

Seceta și inundațiile pot apărea în aceeași regiune, la intervale scurte

Una dintre concluziile raportului OMM este că problema nu este doar lipsa apei, ci și faptul că distribuția ei devine mai greu de anticipat.

Circuitul apei oscilează tot mai frecvent între perioade cu deficit sever și episoade de precipitații abundente și inundații. În ultimii cinci ani, serviciile meteorologice și hidrologice din numeroase țări au raportat atât secete, cât și inundații record.

Pentru agricultură, această instabilitate înseamnă dificultăți suplimentare în planificarea irigațiilor și a culturilor. Pentru industrie și energie, disponibilitatea apei poate deveni un factor important în funcționarea infrastructurii.

OMM atrage atenția și asupra necesității unor date hidrologice mai bune. Organizația susține extinderea monitorizării și schimbului de informații între țări, în condițiile în care bazinele hidrografice traversează granițe, iar modificările produse într-o regiune pot afecta disponibilitatea apei în alte țări.

Sursa principală: Organizația Meteorologică Mondială (OMM), „State of Global Water Resources 2025”. Raportul OMM privind resursele globale de apă