INTERVIU | Fenomenul care a cucerit TikTok-ul: de ce privim oameni care mănâncă? / Bogdan Cotigă, psiholog: „Ne place senzația că cineva este acolo cu noi”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un om stă în fața camerei, începe să mănânce și… postează totul pe TikTok. Pentru unii, astfel de videoclipuri pot părea relaxante și chiar reconfortante. Pentru alții, însă, ideea de a filma o masă întreagă pare greu de înțeles, cu atât mai mult de a arăta lumii întregi cum mănâncă ei.

De ce au devenit atât de populare videoclipurile în care oamenii mănâncă? Și, mai ales, de ce se uită milioane de persoane la ele? “Popularitatea uriașă în mediul online a acestor clipuri, al căror unic subiect este despre a mânca, arată, încă o dată, că, în ciuda diversității și complexității conținutului expus pe internet, activitățile de bază ale vieții umane sunt, în continuare, cele mai vizualizate: casătoria, sexualitatea, copiii, averile, moartea și, bineînțeles, mâncarea”, a declarat, într-un interviu pentru G4Food, psihologul clinician Bogdan Cotigă.

În spatele fenomenului se întâlnesc mai multe mecanisme: nevoia de atenție, dorința de conexiune, curiozitatea, plăcerea asociată mâncării, modul în care funcționează algoritmii rețelelor sociale și banii câștigați de acești creatori de conținut.

G4Food: De ce se filmează oamenii în timp ce mănâncă?

Bogdan Cotigă: O activitate banală, cotidiană, firească, devine un eveniment social. Mâncatul este, prin natura lui, o activitate socială. Oamenii au stat dintotdeauna la masă împreună, au discutat, au împărțit mâncarea și au transformat mesele în momente de apropiere. Acum, într-o formă virtuală, TikTok-ul reproduce această experiență. Mesajul transmis de un astfel de videoclip este, în esență: „Stai cu mine cât timp mănânc.” Și, evident, dacă pot să și monetizez asta, cu atât mai bine. Și ce dacă unii scriu comentarii negative? Cei care postează trec ușor peste ele, bani să iasă. Mai ales că spectatorul nu este prezent fizic, dar poate deveni un fel de companion virtual.

G4Food: Like-urile și vizualizările oferă validare?

Bogdan Cotigă: Un videoclip care adună vizualizări, comentarii și aprecieri transmite creatorului un mesaj simplu: „Oamenii sunt interesați de mine!” și îi dă elan să persevereze. Această reacție poate deveni o recompensă psihologică importantă. Mai ales pe platformele unde feedbackul este rapid și imprevizibil, utilizatorul poate fi încurajat să repete comportamentul. În plus, există și partea financiară, probabil deloc de neglijat, câtă vreme fenomenul s-a amplificat. Astfel, filmarea unei mese nu mai este doar despre mâncare. Devine și despre atenție, reacții și sentimentul că există un public interesat de viața ta.

Mâncarea, o formă de exprimare

G4Food: Mâncarea devine o formă de exprimare personală?

Bogdan Cotigă: Pe rețelele sociale, oamenii comunică despre ei nu doar prin ceea ce spun, ci și prin ceea ce consumă. Transmit mesaje de genul: „Uite ce-mi place.”, „Uite cum trăiesc.”, „Uite ce îmi permit.” Sau „Uite ce fel de persoană sunt.”

Felul în care cineva își alege mâncarea, locul în care mănâncă sau cantitatea pe care o consumă poate deveni parte din imaginea pe care dorește să o transmită sau pe care urmăritorii săi virtuali o apreciază. În acest context, masa devine o extensie a identității, iar mâncarea se transformă în conținut și într-o formă de venit.

G4Food: Apare, cumva, senzația de intimitate cu creatorii de conținut?

Bogdan Cotigă: Evident. Un alt element important al acestui trend online este apropierea simulată. Când un creator de conținut se filmează de aproape, privește direct în cameră, vorbește cu publicul și mănâncă în fața lui, videoclipul poate transmite senzația că spectatorul din fața ecranului ia masa împreună cu acea persoană. Aici apare conceptul de interacțiune parasocială: spectatorul poate ajunge să simtă că îl cunoaște pe creatorul de conținut, chiar dacă relația este, în realitate, unilaterală. Paradoxal, tocmai simplitatea acestor videoclipuri poate contribui la senzația de autenticitate. Practic, unii au descoperit această formă facilă de a face bani prin faptul că se filmează în timp ce mănâncă.

G4Food: Dar de ce se uită oamenii la filmările cu alții care mănâncă?

Bogdan Cotigă: Poate că aceasta este partea și mai interesantă a fenomenului. Dacă filmarea unei mese poate satisface nevoia de atenție a creatorului de conținut, vizionarea ei poate răspunde unor nevoi diferite ale spectatorului. Mâncarea este un stimul puternic, iar creierul nostru este foarte atent la hrană. Imaginile cu alimente, gesturile asociate consumului și chiar anumite sunete pot declanșa anticiparea și pofta.

De aici și popularitatea unor formate precum mukbang, în care actul de a mânca și sunetele produse în timpul mesei devin elementul central al filmării. În timp ce pentru unii spectatori experiența poate fi dezgustătoare sau enervantă, pentru alții, paradoxal, dar, pur și simplu, ea pare plăcută sau relaxantă.

Mâncatul în fața camerei dă senzația că nu ești singur?

G4Food: Videoclipurile pot oferi companie?

Bogdan Cotigă: La baza fenomenului stă unul dintre cele mai simple motive și, în același timp, unul dintre cele mai umane: oamenilor nu le place, întotdeauna, să mănânce singuri. Un videoclip în care cineva ia masa poate funcționa ca un fundal care creează impresia unei prezențe. Persoana de pe ecran nu poate răspunde spectatorului, poate decât prin comentarii sau mesaje, dar poate reduce senzația că acesta este singur. Practic, devine, într-un fel, o formă de companie virtuală.

G4Food: Ce ține spectatorul conectat, curiozitatea?

Bogdan Cotigă: Clar! În mintea celui care vizualizează astfel de clipuri apar rapid întrebări precum: „Ce mănâncă?”, „Cât va mânca?”, „Îi place?”, „Cum va reacționa?”. Sunt întrebări simple, dar suficiente pentru a menține atenția. Curiozitatea este mare. Spre deosebire de un conținut foarte complex, un videoclip cu cineva care mănâncă nu presupune neapărat un efort cognitiv mare. Spectatorul poate urmări acțiunea aproape pasiv, în timp ce așteaptă următoarea reacție sau următoarea etapă. Pentru creator e ceva lejer, ușor de făcut, care nu îi pune mintea la contribuție. În plus, el oricum ar fi mâncat, dar de ce să nu o facă în fața camerei de filmat, mai ales dacă îi aduce și ceva bani?

Mănânci mult ca să se uite oamenii la tine?

G4Food: Excesul transformă masa în spectacol?

Bogdan Cotigă: În cazul videoclipurilor de tip mukbang, cantitatea de mâncare poate deveni chiar principalul element de atracție. Spectatorul poate fi mânat de curiozitate să rămână conectat și poate gândi: „Eu nu aș putea să mănânc niciodată atât, dar vreau să văd până unde ajunge.” Apare astfel un mecanism similar celui întâlnit în multe forme de divertisment: privim ceva neobișnuit, excesiv sau diferit de experiența noastră de zi cu zi. Mai mult, în afara modului în care platforma  monetizează activitatea creatorului de conținut, mai exisă unii urmăritori care chiar îi și donează bani.

G4Food: Algoritmul TikTok amplifică fenomenul?

Bogdan Cotigă: Categoric există și o explicație tehnologică pentru popularitatea acestor videoclipuri. Dacă un utilizator se oprește câteva secunde asupra unui videoclip cu oameni care mănâncă, îl urmărește până la capăt sau interacționează cu el, platforma poate interpreta aceste acțiuni drept semnale de interes. Și de aici se poate forma o buclă simplă: cineva postează – unii oameni urmăresc – algoritmul identifică interesul – conținutul este recomandat mai multor utilizatori – apar mai multe vizualizări – fenomenul devine și mai vizibil. Se ajunge până acolo încât, uneori, poți avea chiar impresia că „toată lumea” filmează ceea ce mănâncă, deși popularitatea unui astfel de conținut este, partial, amplificată doar de mecanismele de recomandare ale platformei.

G4Food: De ce sunt videoclipurile cu oameni care mănâncă atât de captivante?

Bogdan Cotigă: Dincolo de TikTok, mukbang și algoritmi există o explicație mai profundă, respectiv nevoia de conexiune. În mod tradițional, să mănânci împreună cu cineva presupune prezență, conversație și reciprocitate. În mediul online, o parte din această experiență poate fi simulate, fără ca cele două persoane să se cunoască. Creatorul de conținut oferă acces la un fragment, aparent intim, din viața sa, iar spectatorul primește senzația unei apropieri. În fapt, totul este o iluzie.

De aceea, un videoclip în care cineva nu face aproape nimic – doar mănâncă și vorbește singur în fața camerei – poate fi perceput, uneori, ca ceva „cald” și mai personal decât un videoclip foarte elaborat.

G4food: Deci totul se rezumă la mâncare sau la companie?

Bogdan Cotigă: Întrebarea principală nu este, de fapt, de ce oamenii se filmează în timp ce mănâncă, ci de ce unora le place să-i privească. Uneori este vorba despre mâncare, în timp ce alteori, totul se rezumă doar la curiozitate, divertisment sau relaxare. De asemenea, în anumite cazuri, motivul poate fi mult mai simplu: unora, pur și simplu le place senzația că cineva este acolo cu ei.

Ne uităm la omul care mănâncă pentru că ne place mâncarea sau pentru că ne place să nu fim singuri?  Răspunsul diferă la fiecare dintre noi. Dar tocmai combinația dintre hrană, rutină, intimitate simulată și companie virtuală poate explica de ce un gest atât de banal a devenit un fenomen online. Și, de ce să nu o spunem, a devenit și o sursă de bani pentru creatorii de conținut care nu știu să facă altceva sau nu vor să realizeze ceva mai elaborat, la care ar trebui să gândească și să muncească.