Cum poate fi redus colesterolul fără statine / Alimentele care ajută și situațiile în care dieta nu este suficientă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fibrele solubile, grăsimile nesaturate, mișcarea și renunțarea la fumat pot reduce colesterolul. Pentru valorile foarte mari, schimbarea stilului de viață poate să nu fie suficientă. Colesterolul nu este, prin el însuși, nociv. Organismul are nevoie de el pentru membranele celulare și pentru producerea unor hormoni, a vitaminei D și a acizilor biliari. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului transportat de lipoproteinele cu densitate mică (LDL) devine prea mare. Particulele LDL se pot acumula în pereții arterelor și pot contribui la formarea plăcilor de aterom. Acestea cresc riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Colesterolul ridicat nu produce, de regulă, simptome. Din acest motiv, poate fi identificat numai prin analize de sânge.

Alimentația poate reduce colesterolul LDL

Cardiologul Riyaz Patel, medic în cadrul Serviciului Național de Sănătate din Regatul Unit și profesor la University College London, arată că alimentația este una dintre principalele metode prin care poate fi îmbunătățit profilul lipidic.

Unul dintre alimentele recomandate este ovăzul. Acesta conține fibre solubile, care pot reduce absorbția intestinală a colesterolului și a acizilor biliari. Fibrele solubile se găsesc și în orz, fasole, linte, năut, fructe, legume, nuci și semințe. Beneficiul apare atunci când aceste alimente sunt consumate constant, ca parte a unei diete echilibrate, nu doar ocazional, arată Sciencefocus.

Grăsimile saturate trebuie înlocuite

O altă măsură importantă este reducerea alimentelor bogate în grăsimi saturate. În această categorie intră carnea grasă și procesată, untul, untura, smântâna, anumite brânzeturi, produsele de patiserie și alimentele preparate cu ulei de cocos sau de palmier. Grăsimile saturate pot afecta capacitatea ficatului de a elimina colesterolul LDL din sânge. Din acest motiv, un consum ridicat poate duce la creșterea valorilor.

Nu este necesară eliminarea tuturor grăsimilor. Cele saturate pot fi înlocuite cu grăsimi nesaturate provenite din ulei de măsline sau de rapiță, pește, nuci, semințe și avocado. Recomandările Serviciului Național de Sănătate din Regatul Unit (NHS) includ consumul de cereale integrale, pește gras, fructe, legume, nuci și uleiuri vegetale nesaturate.

Ouăle nu sunt principalul vinovat

Colesterolul alimentar nu se transformă automat, în aceeași cantitate, în colesterol sanguin. Ficatul produce o mare parte din colesterolul care circulă în organism. Din acest motiv, consumul moderat de ouă nu are același efect asupra LDL precum o alimentație bogată în grăsimi saturate. Contează și modul de preparare: un ou fiert nu are aceeași compoziție nutrițională ca un preparat servit cu unt, bacon sau produse prăjite.

Reducerea colesterolului nu presupune, așadar, eliminarea totală a unui singur aliment. Contează modelul alimentar general și frecvența produselor bogate în grăsimi saturate, zahăr și făină rafinată.

Sterolii și stanolii vegetali pot reduce colesterolul

Sterolii și stanolii sunt compuși vegetali cu o structură asemănătoare colesterolului. Ei limitează absorbția acestuia la nivel intestinal și sunt adăugați în anumite iaurturi, băuturi lactate sau produse tartinabile.

Cardiologul citat de BBC Science Focus îi consideră una dintre cele mai eficiente intervenții alimentare pentru reducerea colesterolului. Efectul mediu poate ajunge la aproximativ 10%. HEART UK arată că un consum zilnic de 1,5-3 grame de steroli sau stanoli poate reduce colesterolul cu aproximativ 7-12,5%. Efectul apare în două-trei săptămâni și se menține numai cât timp produsele sunt consumate constant.

Produsele fortificate cu steroli și stanoli reprezintă un ajutor suplimentar. Ele nu compensează însă o alimentație dezechilibrată și nu trebuie considerate un înlocuitor automat pentru medicamente.

Mișcarea contribuie la reducerea riscului cardiovascular

Exercițiile aerobice, precum mersul alert, alergarea, înotul sau ciclismul, pot îmbunătăți profilul lipidic. Efectul direct asupra LDL poate fi moderat, dar mișcarea ajută la controlul greutății, al tensiunii arteriale și al glicemiei. NHS recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână.

Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool reduc suplimentar riscul cardiovascular. Beneficiile sunt importante chiar și atunci când schimbarea valorii LDL nu este foarte mare.

Suplimentele nu sunt o alternativă demonstrată

Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) nu recomandă vitaminele sau suplimentele alimentare pentru reducerea LDL cu scopul prevenirii bolilor cardiovasculare. Experții ESC nu au identificat dovezi că asemenea produse sunt simultan sigure, eficiente în reducerea LDL și capabile să prevină infarctul sau accidentul vascular cerebral. Recomandarea se referă inclusiv la folosirea suplimentelor drept înlocuitor al tratamentelor validate. ([escardio.org][4])

Cine poate avea nevoie în continuare de medicamente

Necesitatea tratamentului nu se stabilește doar după colesterolul total. Medicul ia în calcul valoarea LDL, vârsta, tensiunea arterială, diabetul, fumatul, istoricul familial și existența unei boli cardiovasculare. Pentru persoanele cu valori foarte mari, hipercolesterolemie familială sau risc cardiovascular crescut, dieta și mișcarea sunt necesare, dar rareori suficiente singure. Recomandările europene mențin statinele drept prima opțiune medicamentoasă pentru reducerea LDL. Dacă acestea nu sunt tolerate sau nu permit atingerea țintei, medicul poate recomanda tratamente precum ezetimibul, acidul bempedoic ori inhibitorii PCSK9.

Schimbarea stilului de viață poate îmbunătăți semnificativ valorile colesterolului și starea generală de sănătate. Tratamentul deja prescris nu trebuie însă întrerupt sau înlocuit fără acordul medicului.