Sindromul ovarelor polichistice nu este doar o afecțiune a ovarelor, iar abordarea nutrițională nu înseamnă eliminarea unor grupe întregi de alimente. Într-un nou episod al podcastului „Fântâna de Sănătate”, producție G4Food moderată de nutriționistul Tania Fântână, Dr. Narcisa Covataru, nutriționist dietetician, explică ce semne pot ridica suspiciuni încă din adolescență, cum ar trebui adaptată alimentația și ce rol poate avea stilul de viață în managementul sindromului.
Dr. Narcisa Covataru descrie sindromul ovarelor polichistice drept o afecțiune heterogenă, cu componente ginecologice, endocrine și metabolice. Potrivit acesteia, denumirea poate induce în eroare, deoarece manifestările nu se limitează la ovare, iar diagnosticul nu se stabilește exclusiv pe baza aspectului ecografic.
„Nu este o afecțiune ovariană, așa cum îi spune denumirea, ci acolo este, să spunem, un impact mai vizibil”, explică nutriționistul dietetician. Diagnosticul poate fi stabilit de medicul ginecolog, endocrinolog sau, în anumite situații, de medicul de familie, în funcție de criteriile medicale utilizate.
La adolescente, evaluarea poate fi mai dificilă în primii ani după apariția menstruației, când ciclurile sunt în mod natural neregulate. Tocmai de aceea, spune specialista, este important ca anumite simptome persistente să nu fie puse automat pe seama adolescenței.
Printre semnele discutate în podcast se numără menstruațiile absente timp de mai multe luni, dezvoltarea excesivă a pilozității în anumite zone, acneea persistentă, creșterea în greutate, apariția bruscă a vergeturilor și depunerea țesutului adipos în zona abdominală.
Un alt simptom menționat de Dr. Covataru este oboseala persistentă.
„Adolescenta este obosită de dimineața până aproape seara. Seara nu mai poate să doarmă. E hiperactivă seara, iar ziua este obosită”, spune aceasta.
Specialista atrage atenția că astfel de manifestări pot fi confundate cu particularități ale adolescenței. În opinia sa, atunci când apar mai multe semne asociate, este indicată o evaluare medicală, în locul găsirii unor explicații de tipul „doarme târziu pentru că este adolescentă”.
Răspunsul invitatei este nu. Nu există o singură dietă care să se potrivească tuturor femeilor cu sindromul ovarelor polichistice.
„Nu, dar dacă ar fi existat, ar fi simplificat mult mai mult această problemă pe care noi o abordăm practic multidisciplinar”, afirmă Dr. Narcisa Covataru.
Potrivit acesteia, alimentația trebuie individualizată în funcție de manifestările sindromului, etapa de viață, analize și evaluarea corporală. „Tratez pacienta, nu diagnosticul”, spune nutriționistul dietetician.
În cabinet, evaluarea poate include analiza distribuției țesutului adipos, a grăsimii viscerale, a masei musculare și a densității osoase, alături de investigațiile recomandate medical.
Una dintre ideile centrale ale discuției este că sindromul ovarelor polichistice nu trebuie asociat automat cu o dietă fără carbohidrați.
„Dacă nu i-am mai mânca, în primul rând că ne-ar scădea foarte mult calitatea vieții și fericirea. […] Dar sunt absolut necesari. Sunt o sursă de energie pentru organism”, afirmă Dr. Covataru.
Specialista spune că în planurile alimentare pe care le alcătuiește include carbohidrați, punând accent pe alegerea alimentelor și pe asocierea lor cu proteine și grăsimi de calitate. Legumele și sursele de carbohidrați cât mai puțin procesate fac, de asemenea, parte din abordarea prezentată în podcast.
În aceeași logică, recomandarea nu este ca pacientele să urmărească obsesiv restricția, ci să învețe să construiască mese echilibrate pe care le pot menține pe termen lung.
În cazul unor paciente cu forme mai severe, Dr. Covataru spune că întâlnește frecvent un aport foarte redus de proteine.
„În primul rând, acești pacienți nu consumă suficientă proteină. Și când spun nu consumă suficientă, nu mă refer la de proastă calitate, ci deloc”, afirmă aceasta.
În jurnalele alimentare analizate în cabinet, spune specialista, pot apărea zile în care aportul de proteine este foarte mic. În același timp, sunt frecvente preferința pentru carbohidrați și consumul de dulciuri industriale.
Dr. Covataru subliniază însă că schimbarea alimentației unui adolescent nu poate fi separată de mediul în care acesta trăiește. De aceea, recomandările sunt discutate cu întreaga familie, nu doar cu copilul.
„Schimbarea se produce la nivel de familie și se vede”, spune nutriționistul dietetician.
Un alt subiect discutat este pofta intensă de dulce. Potrivit Dr. Covataru, aceasta poate fi influențată de modul în care este construită alimentația și de aportul insuficient de nutrienți, în special de proteine.
„Pofta asta de dulce dispare în momentul în care ne asigurăm corpului nutrienții necesari, mai ales partea asta de proteină”, afirmă ea.
În cadrul discuției este prezentat și cazul unui copil care, după o perioadă de alimentație mai echilibrată și după o excepție făcută în vacanță, ar fi observat singur diferențele de confort digestiv și de greutate. Exemplul este prezentat de invitată ca experiență din practica sa.
O altă precizare importantă făcută în podcast este că managementul sindromului ovarelor polichistice nu trebuie redus la scăderea în greutate.
„Putem să îmbunătățim practic tot statusul nutrițional, metabolic, analizele să le corectăm, să avem niște valori în limite normale fără să fie nevoie de slăbire”, explică Dr. Covataru.
Specialista subliniază că sindromul are manifestări diferite, iar unele paciente au greutate normală sau chiar sunt subponderale. În aceste situații, faptul că nu există obezitate poate face ca diagnosticul să fie identificat mai târziu.
/https%3A%2F%2Fwww.g4food.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fdreamstime_m_147819511-scaled.jpg)
Foto Dreamstime
Printre recomandările pe care Dr. Covataru spune că le întâlnește frecvent pe internet și pe care nu le consideră potrivite în lipsa unei indicații medicale se află eliminarea unor grupe întregi de alimente.
„Aș vrea ca aceste paciente să nu-și mai elimine singure grupe întregi alimentare, să nu eliminăm glutenul dacă nu avem un diagnostic medical, să nu eliminăm lactoza, să nu ne scoatem carbohidrații”, spune aceasta.
Un alt punct asupra căruia insistă este citirea etichetelor. În loc ca atenția să fie concentrată exclusiv asupra caloriilor, pacienta ar trebui să urmărească și cantitatea de proteine, fibre, carbohidrați, grăsimi și lista ingredientelor.
Pentru o pacientă cu sindromul ovarelor polichistice, Dr. Covataru spune că nu poate exista un meniu universal, însă oferă câteva principii.
Micul dejun ar trebui, în viziunea sa, să includă o sursă de proteine. Printre exemplele oferite se află omleta, brânza și iaurtul grecesc cu cereale integrale. Și în cazul cerealelor, recomandarea este verificarea etichetei pentru conținutul de fibre și proteine.
Prânzul nu ar trebui să fie omis sau amânat până după-amiaza, iar cina este descrisă ca fiind masa mai ușoară dintre cele trei, fără eliminarea proteinelor. Pot fi incluse legume, leguminoase, carbohidrați ușor digerabili sau preparate simple cu carne și legume, în funcție de necesarul individual.
Ideea centrală este ca alimentația să fie simplă, hrănitoare și sustenabilă, nu să arate ca o „dietă” restrictivă.
Discuția ajunge și la relația dintre sindromul ovarelor polichistice, nutriție și fertilitate. Potrivit Dr. Covataru, pregătirea pentru sarcină ar trebui începută înainte de momentul concepției, prin evaluarea statusului nutrițional și hormonal și corectarea eventualelor carențe.
„Cele mai importante luni din viața copilașului lor sunt cele de dinainte, nici măcar cele intrauterine”, afirmă specialista, referindu-se la perioada de pregătire de dinaintea sarcinii.
Ea subliniază că pacientele cu sindromul ovarelor polichistice pot avea nevoie de o monitorizare mai atentă în timpul sarcinii și că pregătirea trebuie adaptată situației individuale.
La finalul podcastului, Dr. Narcisa Covataru le transmite pacientelor cu sindromul ovarelor polichistice câteva recomandări, punând pe primul loc componenta psihologică.
„Mi-aș dori ca toate pacientele cu acest sindrom să nu se mai învinovățească”, spune aceasta. Nutriționistul vorbește deschis și despre propria experiență, precizând că este, la rândul său, pacientă cu sindrom de ovar polichistic.
În opinia sa, următorii pași țin de o alimentație mai conștientă, cu atenție acordată nutrienților și nu doar caloriilor, de un program de somn cât mai echilibrat și de activitate fizică zilnică. „Trebuie să ne facem timp pentru sănătate ca să nu fie nevoie să ne facem apoi timp pentru boală”, spune Dr. Covataru.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți