Aspartamul rămâne considerat sigur în UE, în limitele stabilite / Un adult ar trebui să consume peste 14 doze de băutură dietetică într-o zi pentru a se expune la risc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aspartamul este considerat sigur pentru populația generală la nivelurile actuale de expunere, potrivit autorităților pentru siguranța alimentară. Există însă o excepție importantă și mai multe nuanțe privind riscul de cancer, arată Euractiv.

O evaluare publicată în decembrie 2013 de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA) arată că nu este vorba despre o nouă decizie adoptată în septembrie 2026. Pe pagina dedicată aspartamului, actualizată în februarie 2026, EFSA menționează că îndulcitorul este autorizat în Uniunea Europeană și că evaluarea completă din 2013 îl consideră sigur la nivelurile actuale de expunere.

Care este limita considerată sigură

Aspartamul, identificat pe etichete și prin codul E 951, este un îndulcitor artificial de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul. Este utilizat în băuturi fără zahăr, deserturi, dulciuri, produse lactate, gumă de mestecat și produse destinate controlului greutății.

În urma analizării studiilor disponibile pe oameni și animale, EFSA a menținut doza zilnică acceptabilă (DZA) la 40 de miligrame pentru fiecare kilogram de greutate corporală. DZA reprezintă cantitatea care poate fi consumată zilnic, pe întreaga durată a vieții, fără un risc apreciabil pentru sănătate. Ea nu este o recomandare de consum și nici o limită după care apar automat efecte toxice.

Astfel, pentru un adult de 70 de kilograme, DZA corespunde unei cantități de 2.800 de miligrame de aspartam pe zi. Cantitatea efectiv consumată depinde însă de produs, rețetă și toate sursele alimentare dintr-o zi. Evaluarea EFSA din 2013 a concluzionat că expunerea populației se afla sub limita stabilită. Autoritatea nu a identificat motive pentru reducerea DZA după examinarea datelor disponibile și a observațiilor primite în timpul consultării publice.

De ce a fost numit „posibil cancerigen”

Controversa a revenit în 2023, când Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) a inclus aspartamul în grupa 2B, a substanțelor „posibil cancerigene pentru oameni”. Clasificarea s-a bazat pe dovezi considerate limitate privind o posibilă asociere cu carcinomul hepatocelular, o formă de cancer hepatic. Dovezile provenite din studiile pe animale și cele privind mecanismele biologice au fost, de asemenea, apreciate drept limitate.

Această clasificare arată cât de solide sunt dovezile că o substanță ar putea provoca un anumit pericol. Ea nu stabilește probabilitatea ca o persoană să dezvolte cancer la cantitatea consumată în mod obișnuit.

În paralel, Comitetul mixt de experți pentru aditivi alimentari al Organizației Mondiale a Sănătății și Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives – JECFA) a evaluat riscul în funcție de doză. JECFA a decis să păstreze limita de 40 de miligrame pe kilogram de greutate corporală.

Potrivit exemplului oferit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), un adult de 70 de kilograme ar trebui să consume peste 9-14 doze de băutură dietetică într-o zi pentru a depăși această limită. Calculul presupune că fiecare doză conține între 200 și 300 de miligrame de aspartam și că persoana nu îl primește din alte alimente.

OMS a precizat totuși că sunt necesare studii mai bune și cu perioade mai lungi de urmărire. Dovezile existente nu au fost considerate suficient de convingătoare pentru stabilirea unei relații cauzale între consumul de aspartam și cancer.

Excepția importantă: fenilcetonuria

Limita stabilită pentru populația generală nu se aplică persoanelor diagnosticate cu fenilcetonurie. Aceasta este o boală metabolică rară, în care organismul nu poate procesa corespunzător fenilalanina. În timpul digestiei, aspartamul se descompune în fenilalanină, acid aspartic și metanol. Fenilalanina se poate acumula la persoanele cu fenilcetonurie și poate provoca efecte grave. Din acest motiv, pacienții trebuie să urmeze o dietă strictă și să evite sursele de fenilalanină conform recomandărilor medicale. Produsele care conțin aspartam sunt etichetate pentru a avertiza asupra acestei substanțe.

EFSA evaluează în prezent sarea de aspartam-acesulfam, identificată prin codul E 962. În acest proces, autoritatea va lua în calcul și studiile relevante despre aspartam apărute după evaluarea din 2013. Instituția intenționează, de asemenea, să actualizeze estimarea privind cantitatea de aspartam consumată prin alimentație. Acest proces nu înseamnă că E 951 a fost declarat nesigur, ci că noile date sunt integrate în evaluările aflate în desfășurare.