Laptele matern ar putea limita rezistența la antibiotice încă din primele luni de viață / Ce au descoperit cercetătorii în intestinul bebelușilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anumite componente ale laptelui matern sunt asociate cu mai puține gene de rezistență la antibiotice în intestinul bebelușilor, arată un studiu internațional. Cercetarea a fost coordonată de Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice din Spania (CSIC). Oamenii de știință au analizat modul în care laptele matern influențează bacteriile care colonizează intestinul în primele luni de viață. Rezultatele arată că alăptarea exclusivă este asociată cu o abundență și o diversitate mai reduse ale genelor de rezistență antimicrobiană. Studiul a fost publicat în revista Cell Reports Medicine.

Ce înseamnă rezistența din intestinul bebelușilor

Bacteriile intestinale pot purta gene care le permit să reziste anumitor antibiotice. Totalitatea acestor gene formează așa-numitul resistom intestinal. Rezistența antimicrobiană este asociată frecvent cu folosirea antibioticelor. Totuși, asemenea gene pot începe să se acumuleze în intestin încă din primele luni de viață. Acest lucru se poate întâmpla chiar și fără expunerea directă a copilului la antibiotice.

Cercetătorii au analizat probe de materii fecale recoltate de la 57 de bebeluși în vârstă de o lună. Au fost studiate și probe din laptele mamelor. Rezultatele au fost verificate ulterior într-un grup independent din Țările de Jos. Acesta a cuprins date provenite de la alți 199 de copii alăptați. „Primele luni de viață reprezintă o fereastră critică în care microbiota intestinală se formează”, explică Anna Samarra, cercetătoare la Universitatea din California, San Diego.

Oligozaharidele hrănesc bacteriile benefice

Un rol important îl au oligozaharidele din laptele matern (HMO). Acestea sunt molecule complexe care apar în mod natural în laptele uman. Bebelușul nu le digeră direct. Ele servesc însă drept hrană pentru anumite bacterii intestinale benefice și favorizează echilibrul microbiotei. Cercetătorii au constatat că anumite HMO sunt asociate cu o prezență mai redusă a unor gene de rezistență la antibiotice. Printre acestea se află 2′-fucosilactoza și 6′-sialilactoza.

HMO pot favoriza dezvoltarea microorganismelor capabile să le folosească drept sursă de energie. În același timp, acestea ar putea limita răspândirea bacteriilor purtătoare ale unor gene de rezistență.

Laptele matern susține și dezvoltarea bacteriilor din genul Bifidobacterium. Aceste microorganisme sunt asociate cu o microbiotă intestinală echilibrată și cu o povară mai mică a genelor de rezistență.

Compoziția laptelui diferă de la o mamă la alta

Cantitatea și tipul oligozaharidelor nu sunt identice în toate probele de lapte matern. Diferențele depind parțial de o caracteristică genetică a mamei, denumită „statut secretor”. Aceasta este legată de gena FUT2 și influențează profilul oligozaharidelor din lapte. Bebelușii hrăniți cu laptele mamelor cu statut secretor au prezentat mai multe bacterii benefice din genul Bifidobacterium. „Promovarea alăptării pare o strategie eficientă pentru reducerea genelor de rezistență antimicrobiană”, explică M. Carmen Collado, cercetătoare a CSIC.

Contează și modul în care se naște copilul

Studiul arată că resistomul intestinal este influențat și de modul nașterii. Cercetătorii au identificat diferențe între copiii născuți prin cezariană și cei născuți pe cale vaginală. Alăptarea exclusivă a fost însă asociată cu o abundență și o diversitate mai reduse ale genelor de rezistență, indiferent de ceilalți factori analizați. Rezultatele nu înseamnă însă că bebelușii alăptați nu pot dezvolta infecții rezistente la antibiotice. Studiul descrie asocieri în structura microbiotei și nu demonstrează direct o reducere a îmbolnăvirilor. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii mai ample și o monitorizare îndelungată. Acestea ar putea arăta în ce măsură modificările microbiotei influențează sănătatea copilului mai târziu.