Medicamentele pentru slăbit amenință vânzările industriei alimentare / Producătorii încearcă să-i tenteze pe consumatorii fără poftă de mâncare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-o bucătărie experimentală din Omaha, directorii Conagra au analizat recent tăvi cu ouă, cartofi, cârnați și sos de brânză. Înainte să guste preparatele, aceștia au încercat să stabilească dacă porțiile păreau suficient de atrăgătoare și satisfăcătoare. Testul face parte dintr-o serie de experimente prin care producătorul mărcilor Healthy Choice, Slim Jim și Hungry-Man încearcă să răspundă unei schimbări importante: milioane de americani încep să mănânce mai puțin.

Cauza este utilizarea tot mai răspândită a medicamentelor din clasa agoniștilor receptorului peptidei 1 asemănătoare glucagonului (GLP-1). Produse precum Ozempic, Wegovy sau Mounjaro sunt utilizate pentru diabet și, în funcție de medicament și indicația aprobată, pentru controlul greutății.

Medicamentele GLP-1 reduc apetitul, prelungesc senzația de sațietate și pot modifica percepția gustului. Pentru unii utilizatori, alimentele preferate devin mai puțin atrăgătoare sau capătă un gust metalic.

Industria alimentară ar putea pierde până la 55 de miliarde de dolari anual

Pentru producătorii alimentari, schimbarea atacă direct modelul tradițional de creștere, bazat pe vânzarea unor cantități cât mai mari. Până în 2035, aproximativ 15% din populația Statelor Unite, echivalentul a aproape 55 de milioane de persoane, ar putea utiliza medicamente GLP-1, potrivit estimărilor citate de The Wall Street Journal. Reducerea consumului ar putea provoca industriei americane de alimente și băuturi pierderi anuale ale veniturilor cuprinse între 30 și 55 de miliarde de dolari.

Prognozele rămân însă incerte. Impactul va depinde de accesul la tratamente, prețurile medicamentelor, durata administrării și numărul persoanelor care renunță la acestea.

Porții mai mici, dar cu mai multe proteine

Companiile încearcă să dezvolte produse potrivite unor persoane care mănâncă mai puțin, dar trebuie să obțină suficienți nutrienți din fiecare masă. Principalele direcții sunt porțiile mai mici, conținutul ridicat de proteine și fibre și reducerea caloriilor. Producătorii testează și sosuri sau arome mai intense, menite să compenseze eventualele modificări ale gustului.

Conagra experimentează preparate în care proteina devine ingredientul principal. Compania încearcă și combinații care evocă mâncăruri familiare, deoarece gusturile asociate confortului și amintirilor pot rămâne atrăgătoare chiar atunci când apetitul scade.

General Mills folosește inclusiv profiluri digitale de consumatori pentru a anticipa comportamentul persoanelor care urmează tratamente GLP-1. Compania dezvoltă produse mai bogate în proteine și ambalaje adaptate unor cantități mai mici.

Eticheta „GLP-1 Friendly” apare deja pe produse

Conagra a introdus încă din 2025 mențiunea „GLP-1 Friendly” pe 26 de produse Healthy Choice. Mesele respective aveau porții mai mici, un conținut ridicat de proteine și puține calorii.

Produsele nu au fost create special pentru persoanele care folosesc aceste medicamente. Eticheta a fost aplicată unor preparate deja existente, considerate compatibile cu nevoile lor nutriționale, potrivit informațiilor publicate de Conagra.

Și Nestlé a lansat gama de mâncăruri congelate Vital Pursuit, adresată consumatorilor interesați de controlul greutății. Produsele au atras însă și persoane care nu folosesc asemenea medicamente.

Denumirea „GLP-1 Friendly” nu are un standard federal propriu în Statele Unite. Autoritățile americane au permis utilizarea sa pentru anumite produse atunci când este însoțită de informații verificabile despre proteine și fibre, dar nutriționiștii recomandă verificarea întregii etichete. Unele alimente promovate astfel pot conține cantități mari de sare, grăsimi sau zahăr, potrivit Associated Press.

O schimbare pe care producătorii nu o mai consideră temporară

Inițial, industria alimentară a privit medicamentele pentru slăbit ca pe o posibilă tendință trecătoare. Extinderea tratamentelor și apariția variantelor orale au determinat însă companiile să-și revizuiască strategiile.

Producătorii încearcă acum să transforme amenințarea într-o nouă piață. Miza nu mai este doar cantitatea vândută, ci obținerea unui produs suficient de gustos și nutritiv pentru ca fiecare porție mică să pară justificată.

Pentru marile companii alimentare, provocarea este neobișnuită: trebuie să convingă să cumpere oameni care nu mai simt aceeași foame și care devin mult mai selectivi cu fiecare calorie consumată.