Dacă nu consumi suficiente fibre, bacteriile din intestin pot începe să „mănânce” din protecția lui. Ce au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Bacteriile din intestin au nevoie de hrană, iar fibrele sunt una dintre principalele lor surse. Când acestea lipsesc din alimentație, unele bacterii pot începe să consume proteine din mucusul care protejează peretele intestinal, arată o cercetare realizată de oameni de știință de la Princeton și Ludwig Institute for Cancer Research.

Studiul aduce în atenție și un alt element al alimentelor vegetale, mai puțin cunoscut decât fibrele: anumite proteine care rezistă digestiei și ajung în intestin, unde pot fi folosite de bacterii.

Cercetarea face parte din două studii conduse de Jenna AbuSalim și Joshua Rabinowitz, unul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), iar celălalt în Nature Metabolism, potrivit Science Daily. 

Ce se întâmplă când bacteriile nu mai au suficiente fibre

Alimentele de origine vegetală sunt asociate cu beneficii pentru sănătatea intestinului, sistemul imunitar, metabolism și sistemul cardiovascular. Fibrele au un rol important în acest mecanism pentru că bacteriile intestinale le pot descompune și folosi drept hrană.

Cercetătorii au vrut să vadă ce se întâmplă atunci când această hrană devine insuficientă. Au urmărit proteine marcate cu izotopi stabili, neradioactivi, în intestinul șoarecilor și au descoperit că unele dintre substanțele produse de bacterii provin din proteinele organismului gazdă, inclusiv din mucusul intestinal.

Cu alte cuvinte, atunci când nu au suficiente resurse din alimentație, bacteriile pot ajunge să folosească o parte din mucusul care formează una dintre barierele de protecție ale intestinului.

Fibrele reduc acest proces. În același timp, anumite proteine vegetale care nu sunt digerate ajung până la bacterii și le oferă o altă sursă de hrană.

Cercetătorii le numesc „proteine care imită fibrele”, sau Prif.

„Studiile noastre au arătat că atât fibrele, cât și proteinele nedigerabile din plante – pe care le numim „proteine care imită fibrele”, sau Prif – schimbă echilibrul metaboliților fenolici, de la cei nocivi produși din tirozină către varietatea benefică derivată din fenilalanină”, a explicat Jenna AbuSalim.

Proteinele vegetale nedigerabile au primit până acum mult mai puțină atenție decât fibrele, însă cercetătorii spun că ele pot influența atât compoziția microbiomului, cât și metabolismul organismului.

„Credem că Prif reprezintă o clasă emergentă de nutrienți alimentari care modelează compoziția microbiomului intestinal și ar putea avea o influență extinsă asupra sănătății metabolice”, a spus AbuSalim.

Joshua Rabinowitz a mers chiar mai departe și a sugerat că aceste proteine ar putea ajunge, în viitor, pe etichetele alimentelor.

„Ambalajele alimentelor ar putea, în cele din urmă, să enumere Prif imediat după fibre”, a spus cercetătorul.

Nu tot ce produce microbiomul vine de la bacterii

Cel de-al doilea studiu a adus o altă surpriză. Oamenii de știință au considerat mult timp că anumiți compuși numiți fenoli și indoli sunt produși în principal de bacteriile intestinale.

Indolii sunt cercetați pentru posibilele lor efecte terapeutice și au fost asociați cu boli inflamatorii intestinale, afecțiuni neurodegenerative și cancer. În cercetarea oncologică, au fost legați inclusiv de metastazare și de răspunsul imunitar antitumoral.

Folosind trasarea izotopică la șoareci, șobolani și celule umane, cercetătorii au descoperit însă că organismul poate produce singur o parte importantă dintre acești compuși.

La șoareci, nivelurile unora dintre metaboliți au rămas ridicate chiar și după tratamentul cu antibiotice, care a perturbat microbiomul. Același lucru a fost observat în probe de la pacienți tratați cu antibiotice, inclusiv pacienți cu cancer.

În schimb, compușii produși exclusiv de bacterii au scăzut după administrarea antibioticelor.

Cele două studii oferă astfel o imagine mai complexă asupra relației dintre ceea ce mâncăm, bacteriile din intestin și procesele care au loc în organism.

„O imagine mai clară asupra modului în care diferitele alimente interacționează cu microbiomul pentru a regla producția metaboliților bacterieni va contribui la îmbunătățirea recomandărilor pe care nutriționiștii și medicii le pot oferi oamenilor pentru prevenirea și tratamentul bolilor”, a spus Joshua Rabinowitz.