Ce ar trebui să faci ca să îți păstrezi creierul tânăr / Sunt schimbări simple, dar care pot încetini declinul cognitiv

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Micile probleme de memorie pot apărea odată cu înaintarea în vârstă. Uitarea unui nume sau a unui produs de pe lista de cumpărături nu indică automat o boală. Episoadele tot mai frecvente, care afectează activitățile obișnuite, pot semnala însă o deteriorare cognitivă mai importantă.

Printre semnele care ar trebui urmărite se numără uitarea unor evenimente importante, pierderea repetată a firului unei conversații și dificultățile de planificare. Dezorientarea în locuri cunoscute, problemele tot mai mari în luarea deciziilor și schimbările de comportament necesită, de asemenea, o evaluare medicală.

Nu există o metodă care să garanteze prevenirea declinului cognitiv. Anumite schimbări pot însă întări ceea ce specialiștii numesc „rezervă cognitivă” și pot reduce riscul unei deteriorări accelerate, explică BBC Science Focus.

1. Creierul trebuie stimulat pe tot parcursul vieții

Rezerva cognitivă descrie capacitatea creierului de a face față schimbărilor produse de vârstă sau de anumite boli. Două persoane cu modificări cerebrale asemănătoare pot obține rezultate foarte diferite la testele de memorie și atenție.

Educația, o ocupație care solicită gândirea și experiențele acumulate de-a lungul vieții pot contribui la construirea acestei rezerve. Învățarea nu trebuie să se oprească însă odată cu școala sau pensionarea. Cititul, studiul unei limbi străine, învățarea folosirii unei tehnologii și activitățile care presupun rezolvarea unor probleme mențin creierul activ. Importantă este provocarea intelectuală, nu performanța obținută.

2. Sănătatea inimii influențează și sănătatea creierului

Hipertensiunea, diabetul, colesterolul ridicat și bolile vasculare pot contribui la deteriorarea funcțiilor cognitive. Controlarea acestor afecțiuni protejează vasele de sânge care alimentează creierul. O alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe și verdețuri, poate sprijini sănătatea cardiovasculară și cerebrală. Contează dieta în ansamblu, nu eliminarea completă a unei categorii de nutrienți.

Activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului sunt alte măsuri importante. Organizația Mondială a Sănătății include aceste intervenții în recomandările pentru reducerea riscului de declin cognitiv și demență.

Depresia trebuie, de asemenea, recunoscută și tratată. Aceasta poate afecta memoria, concentrarea și motivația, iar simptomele sale pot fi uneori confundate cu începutul unei deteriorări cognitive.

3. Relațiile sociale mențin creierul activ

Discuțiile cu alte persoane solicită memoria, atenția, limbajul și capacitatea de a interpreta reacțiile interlocutorului. Din acest motiv, activitățile sociale pot reprezenta o formă naturală de stimulare cognitivă. Nu este nevoie de un program complicat. O plimbare cu un prieten, participarea la o activitate de grup sau conversațiile cu vecinii pot reduce izolarea și menține implicarea socială.

Contează și calitatea relațiilor. Legăturile apropiate oferă sprijin emoțional și pot reduce stresul, depresia și singurătatea. Izolarea socială este asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv, potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA.

4. Relațiile intime ar putea avea un rol

Unele studii au identificat o asociere între activitatea sexuală și rezultate mai bune la testele cognitive în rândul persoanelor de peste 50 de ani. Un studiu ulterior, realizat pe numai 73 de adulți mai în vârstă, a observat rezultate mai bune în cazul participanților care raportau o activitate sexuală mai frecventă.

Aceste cercetări nu demonstrează că activitatea sexuală previne declinul cognitiv. Este posibil ca rezultatele să fie influențate de starea generală de sănătate și de apropierea socială dintre parteneri.

O altă explicație propusă este eliberarea dopaminei și oxitocinei. Aceste substanțe sunt implicate în sistemul de recompensă, în legăturile sociale, în emoții și în unele procese de învățare și memorie.

5. Hobby-urile nu sunt doar o metodă de relaxare

Cititul, jocurile de societate, vizitele la muzee și cântatul la un instrument pot solicita mai multe funcții cognitive în același timp. Activitățile complexe antrenează memoria, atenția și capacitatea de a învăța. Beneficiile pot apărea și în alte domenii decât cel exersat direct. O activitate care solicită memoria poate contribui, de exemplu, la dezvoltarea vocabularului sau la îmbunătățirea concentrării.

Voluntariatul poate combina stimularea intelectuală cu interacțiunea socială și sentimentul că activitatea are un scop. Alegerea hobby-ului depinde însă de preferințele fiecăruia. O activitate făcută cu plăcere are mai multe șanse să fie păstrată pe termen lung.

6. Somnul de calitate contează la orice vârstă

Somnul este strâns legat de memorie, atenție și capacitatea de a lua decizii. Mai multe cercetări au asociat perioadele de somn mai scurte de aproximativ șase ore și jumătate cu un risc mai mare de declin cognitiv.

Și somnul prea lung sau de calitate slabă a fost asociat cu rezultate mai slabe la testele de memorie. Pentru mulți adulți, aproximativ opt ore de somn odihnitor reprezintă un reper, dar necesarul diferă. Unele studii au găsit o asociere între somnul de după-amiază și un risc mai mic de deteriorare cognitivă. Rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează că somnul de prânz are un efect protector direct.

Problemele persistente cu somnul nu ar trebui ignorate. Ele pot afecta dispoziția și relațiile, iar stresul rezultat poate agrava, la rândul său, insomnia.

7. Sănătatea gurii poate influența întregul organism

Boala gingivală provoacă inflamație și permite bacteriilor să pătrundă în circulația sanguină. Unele cercetări au identificat o asociere între problemele gingivale și apariția bolii Alzheimer sau a altor forme de demență. Studiile de laborator sugerează că bacteriile și moleculele inflamatorii ar putea ajunge la creier prin sânge. Nu a fost însă demonstrat că boala gingivală provoacă direct demență, iar mecanismul trebuie cercetat în continuare. Periajul de două ori pe zi, curățarea spațiilor dintre dinți și consultațiile stomatologice regulate rămân măsuri utile pentru sănătatea generală.

Schimbările stilului de viață pot reduce riscul, dar nu oferă protecție absolută. Vârsta, genele și istoricul familial continuă să aibă un rol important. Persoanele care observă probleme de memorie tot mai frecvente sau dificultăți în activitățile zilnice ar trebui să ceară sfatul unui medic. Uneori, cauza poate fi o afecțiune tratabilă.