Bacteria din carnea de pui care poate provoca infecții digestive se răspândește tot mai mult / Studiu Oxford: Fermele industriale au accelerat de peste 100 de ori circulația Campylobacter

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Creșterea intensivă a puilor ar putea avea o consecință importantă pentru siguranța alimentară: fermele industriale au creat condiții favorabile pentru răspândirea și adaptarea bacteriei Campylobacter, una dintre principalele cauze bacteriene ale gastroenteritei la nivel mondial, potrivit Euronews.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Oxford arată că dezvoltarea industriei avicole a fost asociată cu o creștere de peste 100 de ori a circulației tulpinilor de Campylobacter între păsările sălbatice și populațiile comerciale de pui.

Pentru cercetare au fost analizate aproape 2.800 de genomuri bacteriene provenite de la găini și păsări sălbatice din 30 de țări, probele acoperind o perioadă de peste patru decenii, între 1979 și 2024.

31 de miliarde de găini la nivel mondial

Numărul găinilor crescute la nivel mondial a crescut de aproximativ șapte ori din anii 1960 și a ajuns în prezent la aproximativ 31 de miliarde.

Această expansiune a făcut posibilă producerea pe scară largă a unei surse accesibile de proteină animală, dar a creat și populații foarte numeroase și dense de păsări în care bacteriile pot pătrunde, circula și evolua.

„Creșterea industrială a animalelor a creat unul dintre cele mai mari habitate animale de pe planetă. Descoperirile noastre oferă noi dovezi că schimbările de mediu determinate de oameni pot crește răspândirea bolilor infecțioase”, explică profesorul Sam Sheppard, autorul principal al studiului.

Pe măsură ce populația de găini a crescut, bacteriile care circulau în trecut în mare parte printre păsările sălbatice au avut mai multe oportunități să pătrundă în efectivele comerciale, să se răspândească și să se stabilească în acestea.

Fermele de pui pot funcționa ca „bureți pentru agenți patogeni”

Cercetătorii folosesc o imagine sugestivă pentru a descrie fenomenul: populațiile uriașe și dense de găini ar putea funcționa ca niște „bureți pentru agenți patogeni”, absorbind și amplificând tulpini bacteriene provenite din mai multe surse.

Modelele matematice utilizate în studiu sugerează că, odată ce populațiile de găini ating o anumită dimensiune, tulpinile provenite inițial de la păsările sălbatice pot continua să circule în populațiile avicole chiar dacă, la început, nu erau bine adaptate noii gazde.

Analiza genomică a identificat și modificări genetice asociate adaptării bacteriei Campylobacter la mediul din fermele avicole. Printre acestea se află gene implicate în rezistența antimicrobiană, toleranța la stres oxidativ, mobilitate și alte mecanisme care pot ajuta bacteriile să supraviețuiască.

„Pe măsură ce tulpinile de Campylobacter se adaptează la viața în efectivele de păsări, ele pot dobândi caracteristici care le ajută să supraviețuiască în medii dificile, inclusiv caracteristici asociate rezistenței antimicrobiene”, explică Oakem Kyne, primul autor al studiului.

De ce Campylobacter este importantă pentru siguranța alimentară

Campylobacter este una dintre principalele cauze ale bolilor diareice la nivel mondial, iar păsările de curte reprezintă unul dintre cele mai importante rezervoare pentru infecțiile umane.

Potrivit datelor citate în cercetare, aproximativ 60–80% dintre cazurile de infecție cu Campylobacter la oameni pot fi atribuite unor tulpini provenite de la găini.

Infecția se poate manifesta prin diaree, dureri abdominale, febră, dureri de cap, greață și vărsături. Simptomele durează, în general, între trei și șase zile.

În cele mai multe cazuri, infecția este ușoară, însă poate deveni gravă în special în cazul copiilor foarte mici, al persoanelor în vârstă și al celor cu sistem imunitar slăbit.

Rezistența la antibiotice, o altă problemă

Miza nu este numai răspândirea Campylobacter, ci și capacitatea bacteriei de a dobândi caracteristici care îi permit să supraviețuiască mai ușor.

Rezistența antimicrobiană reprezintă o preocupare tot mai mare pentru sănătatea publică, deoarece poate reduce eficiența tratamentelor disponibile pentru infecțiile bacteriene.

„Înțelegerea modului în care practicile agricole influențează evoluția bacteriilor este un pas important pentru reducerea poverii bolilor transmise prin alimente”, spune Oakem Kyne.

Cercetătorii consideră că rezultatele arată cât de profund poate modifica agricultura intensivă nu doar populațiile de animale, ci și ecologia microorganismelor care trăiesc în jurul acestora.

Studiul, intitulat „Accelerating Campylobacter zoonosis in the Anthropocene”, a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).