Planul UE împotriva alimentelor ultraprocesate se lovește de obstacole / Un consilier al OMS avertizează că lipsesc definițiile și dovezile clare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Uniunea Europeană analizează posibilitatea introducerii unor măsuri care să limiteze consumul de alimente ultraprocesate (UPF), însă drumul până la o legislație concretă este complicat. Unul dintre consilierii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) avertizează că, înainte de adoptarea unor restricții sau taxe, este nevoie de o definiție clară a acestor produse și de dovezi științifice solide care să justifice intervenția, conform Euractiv.

Declarațiile vin în contextul în care Comisia Europeană pregătește un studiu privind alimentele ultraprocesate, iar în spațiul european se discută tot mai intens despre posibile măsuri fiscale sau de reglementare pentru reducerea consumului acestora.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate

Una dintre cele mai mari probleme este că nu există o definiție unanim acceptată. În prezent, cea mai utilizată clasificare este sistemul NOVA, care împarte alimentele în patru categorii în funcție de gradul de procesare. Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale care conțin, de regulă, numeroase ingrediente și aditivi, precum arome, emulgatori, coloranți sau îndulcitori, folosiți pentru a îmbunătăți gustul, textura și durata de păstrare.

Totuși, numeroși specialiști atrag atenția că gradul de procesare nu spune întotdeauna întreaga poveste despre valoarea nutritivă a unui aliment. Potrivit expertului citat, tratarea tuturor alimentelor ultraprocesate ca fiind la fel de nocive ar reprezenta o simplificare excesivă. Există produse încadrate în această categorie care au o compoziție nutrițională foarte diferită. Unele conțin cantități mari de zahăr, sare și grăsimi saturate, în timp ce altele sunt formulate pentru a răspunde unor nevoi nutriționale specifice. Din acest motiv, orice politică publică ar trebui să distingă între diferitele tipuri de produse și să se bazeze pe dovezi științifice solide.

Taxa pe zahăr ar putea fi mai ușor de aplicat

În ceea ce privește introducerea unor taxe, consilierul OMS consideră că impozitarea băuturilor și produselor cu un conținut ridicat de zahăr este mai ușor de justificat decât o taxă generală pe alimentele ultraprocesate. Acesta a afirmat că o taxă de aproximativ 20% asupra produselor cu zahăr poate reprezenta un punct de plecare rezonabil pentru modelele economice analizate de autorități.

În schimb, aplicarea unei taxe bazate exclusiv pe gradul de procesare ridică numeroase probleme, tocmai din cauza lipsei unei definiții clare și a dificultăților de clasificare.

Comisia Europeană pregătește un studiu

Executivul european lucrează în prezent la un studiu amplu privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății. Rezultatele acestuia ar putea sta la baza unor viitoare propuneri legislative, însă mai multe organizații din domeniul sănătății publice cer Comisiei să nu amâne măsurile deja susținute de dovezile existente, precum restricționarea marketingului alimentelor nesănătoase adresat copiilor, etichetarea nutrițională mai clară și politici care să încurajeze consumul de alimente sănătoase.

În ultimii ani, numeroase studii au asociat un consum ridicat de alimente ultraprocesate cu un risc mai mare de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. Cu toate acestea, comunitatea științifică continuă să dezbată cât din acest risc este determinat de gradul de procesare și cât de compoziția nutrițională a produselor.

În aceste condiții, Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între protejarea sănătății publice și elaborarea unor reguli care să fie clare, aplicabile și susținute de dovezi științifice. Până la publicarea studiului Comisiei Europene și la conturarea unei definiții acceptate la nivel european, orice măsură de amploare privind alimentele ultraprocesate va continua să fie intens dezbătută.