Parlamentul European a aprobat sprijin pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor / Ajutorul poate acoperi până la 80% din costurile suplimentare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Parlamentul European a aprobat marți un pachet de măsuri destinat fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Modificările vizează accelerarea sprijinului financiar și permit acordarea unui ajutor pentru lichidități de până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția fertilizanților, transmite MEDIAFAX. Propunerea, înaintată de Comisia Europeană, a fost adoptată cu o largă majoritate. 576 de eurodeputați au votat pentru, 62 împotrivă, iar 15 s-au abținut.

Pachetul modifică regulile din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Obiectivul este ca banii să poată ajunge mai repede la beneficiari, înaintea următorului sezon agricol.

Măsurile vin într-un context dificil pentru sectorul agricol european. Prețurile ridicate la îngrășăminte și energie continuă să pună presiune asupra costurilor de producție. În același timp, dependența Uniunii Europene de importuri expune agricultura la șocurile geopolitice și la perturbările piețelor internaționale.

Sprijin de până la 80% din costurile suplimentare cu îngrășămintele

Una dintre principalele măsuri aprobate permite fermierilor să beneficieze de sprijin pentru lichidități. Acesta poate ajunge până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru cumpărarea îngrășămintelor.

Măsura urmărește să reducă presiunea imediată asupra exploatațiilor agricole. Fertilizanții reprezintă una dintre cheltuielile importante pentru ferme, iar scumpirea lor poate afecta direct deciziile privind suprafețele cultivate și cantitățile utilizate. Atunci când prețurile cresc puternic, fermierii pot fi obligați să reducă aplicarea îngrășămintelor. O asemenea decizie poate influența randamentele și calitatea recoltelor.

Potrivit Parlamentului European, îngrășămintele pot reprezenta până la 16% din costurile de producție ale fermierilor. Din acest motiv, evoluția prețurilor din acest sector se transmite rapid în structura cheltuielilor agricole.

Pentru fermele cu probleme de lichiditate, impactul poate fi și mai mare. Achiziția inputurilor se face înainte de recoltare și înainte de obținerea veniturilor din vânzarea producției. Astfel, o creștere bruscă a costurilor poate crea un deficit de finanțare exact în perioada pregătirii noului sezon.

Avansurile din plățile directe pot crește la 75%

Pachetul adoptat de Parlamentul European include și o modificare a avansurilor din plățile directe acordate fermierilor.

Statele membre vor putea majora avansul de la 70% la 75%. Schimbarea poate oferi exploatațiilor agricole acces mai rapid la fondurile de care au nevoie pentru finanțarea activității curente.

O altă modificare importantă privește momentul plății. Sumele vor putea fi acordate imediat după depunerea cererilor. În prezent, fermierii trebuie să aștepte termenul de 16 octombrie prevăzut de legislația europeană. Eliminarea acestei constrângeri poate accelera intrarea banilor în ferme.

Măsura este importantă mai ales într-un sector cu un puternic caracter sezonier. Cheltuielile pentru semințe, fertilizanți, combustibil și alte inputuri trebuie suportate într-un anumit interval. Întârzierea finanțării poate afecta lucrările agricole și planurile de producție.

Statele membre primesc mai multă flexibilitate

Noile prevederi oferă statelor membre și o flexibilitate mai mare în ajustarea bugetelor pentru plățile directe din anul următor. Astfel, autoritățile naționale vor putea reacționa mai rapid la schimbările din sectorul agricol și la nevoile fermierilor.

Această flexibilitate poate deveni importantă într-un context caracterizat de volatilitate. Costurile inputurilor pot varia rapid, iar situația fermelor diferă considerabil între statele membre și chiar între sectoarele agricole. O exploatație vegetală, de exemplu, poate fi mult mai expusă la scumpirea îngrășămintelor decât o fermă cu o structură diferită de producție. În același timp, dependența de anumite tipuri de fertilizanți variază în funcție de culturi și condițiile locale.

UE vrea să evite reducerea producției agricole

Potrivit Parlamentului European, una dintre mizele principale ale măsurilor este menținerea producției agricole. Costurile ridicate la fertilizanți pot determina fermierii să reducă utilizarea acestora. În anumite condiții, consecința poate fi scăderea producției sau deteriorarea calității recoltelor. O ofertă agricolă mai mică poate exercita, la rândul său, presiuni asupra prețurilor. Din acest motiv, problema îngrășămintelor nu privește exclusiv veniturile fermierilor.

Instituțiile europene urmăresc și limitarea creșterii prețurilor alimentelor pentru consumatori.

Legătura economică este directă. Atunci când inputurile se scumpesc, costul total al producției agricole crește. Fermierii încearcă să recupereze cel puțin o parte din cheltuieli prin prețurile de vânzare. Ulterior, aceste costuri pot fi transmise de-a lungul lanțului agroalimentar.

Impactul final depinde de numeroși factori. Printre aceștia se numără concurența, evoluția cererii, costurile procesatorilor, transportul și politica comercială a retailerilor. Totuși, fertilizanții rămân un element important în formarea costului producției agricole.

Europa depinde de importurile de îngrășăminte

Vulnerabilitatea sectorului agricol este amplificată de dependența Uniunii Europene de importuri. UE importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot utilizate în agricultură. În cazul îngrășămintelor fosfatice, dependența de importuri ajunge la aproximativ 70%. Această structură expune piața europeană la fluctuațiile prețurilor internaționale, la problemele logistice și la tensiunile geopolitice.

Orice perturbare majoră a fluxurilor comerciale poate afecta disponibilitatea produselor și prețurile plătite de fermieri. Riscul este mai mare atunci când aprovizionarea depinde de un număr limitat de furnizori sau de rute comerciale vulnerabile.

În același timp, producția europeană de îngrășăminte depinde puternic de gazele naturale. Gazul este un input esențial în fabricarea îngrășămintelor azotate. Prin urmare, creșterea prețului energiei poate majora rapid costurile producătorilor europeni de fertilizanți.

Tensiunile geopolitice pun presiune pe costuri

Instituțiile europene arată că prețurile îngrășămintelor și energiei au crescut în ultimii ani pe fondul tensiunilor geopolitice.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a avut un impact major asupra piețelor energetice și agricole. Europa a fost obligată să își reconfigureze o parte importantă a aprovizionării cu energie, iar prețurile gazelor naturale au cunoscut perioade de volatilitate extremă. Mai recent, escaladarea situației din Orientul Mijlociu a adăugat noi riscuri.

Un element important este situația Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul energetic mondial. Perturbarea fluxurilor prin această zonă poate influența piețele petrolului și gazelor și poate genera efecte în lanț asupra costurilor de producție.

Pentru agricultură, consecințele pot apărea pe mai multe canale. Energia influențează producția de fertilizanți. Prețul petrolului afectează costurile cu motorina și transportul. Iar tensiunile comerciale pot modifica disponibilitatea unor inputuri esențiale.

Ce ar putea însemna măsurile pentru fermierii români

Pentru agricultura românească, noile reguli pot contribui la reducerea presiunii asupra lichidității fermelor.

Fermierii români se confruntă cu costuri ridicate ale inputurilor, iar cheltuielile pentru fertilizanți influențează direct profitabilitatea exploatațiilor. Situația este dificilă mai ales pentru fermele care au trecut prin sezoane afectate de secetă, producții slabe sau prețuri nefavorabile la valorificarea recoltelor.

Un sprijin care acoperă până la 80% din costurile suplimentare cu îngrășămintele poate reduce o parte din presiunea financiară. Efectul concret va depinde însă de modul în care măsurile vor fi implementate și de condițiile stabilite pentru accesarea fondurilor.

La fel de importantă poate fi posibilitatea acordării mai rapide a avansurilor din plățile directe.

În agricultură, momentul în care intră banii în cont poate conta aproape la fel de mult ca valoarea sprijinului. O fermă poate avea active și producție viitoare, dar poate întâmpina dificultăți în finanțarea imediată a lucrărilor. Accesul mai rapid la fonduri poate permite cumpărarea inputurilor la timp și poate reduce nevoia de finanțare pe termen scurt.

Urmează aprobarea formală a Consiliului UE

Pachetul nu a parcurs încă toate etapele necesare pentru intrarea în vigoare. Textul adoptat de Parlamentul European trebuie să fie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene. Ulterior, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare în ziua următoare publicării.

Miza este ca procedura să fie finalizată suficient de repede pentru ca sprijinul financiar să poată ajunge la fermieri înaintea următorului sezon agricol.

Pentru sectorul agricol european, presiunea este semnificativă. Îngrășămintele reprezintă o componentă importantă a costurilor, iar dependența de importuri și energie menține piața vulnerabilă la noi șocuri.

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană încearcă să intervină înainte ca scumpirea inputurilor să determine reducerea producției. Obiectivul este protejarea fermelor, menținerea recoltelor și limitarea riscului ca noile costuri să se transmită mai departe în prețurile alimentelor.