VIDEO | Ovidiu Dinișor: „Natura nu produce gunoi” / Ce este compostul și de ce resturile alimentare nu ar trebui să ajungă la gunoi

În fiecare zi, milioane de resturi alimentare ajung la gropile de gunoi, deși ar putea fi transformate într-o resursă valoroasă pentru sol și pentru plante. Pentru Ovidiu Dinișor, promotor al agriculturii urbane și al compostării, problema nu este doar una de mediu, ci și una de educație și de raportare la natură.

Invitat la G4Food, acesta a explicat cum a descoperit lumea compostării, de ce pădurea reprezintă cel mai bun exemplu de economie circulară și cum ar putea comunitățile să transforme resturile vegetale în hrană pentru spațiile verzi din jurul lor.

Cum a descoperit compostarea

Drumul lui Ovidiu Dinișor către proiectele dedicate sustenabilității a început într-un loc neașteptat: bucătăria.

După 15 ani petrecuți în IT, acesta a lucrat în domeniul gastronomiei, experiență care i-a schimbat complet perspectiva asupra risipei alimentare.

„Cum spuneam, toată treaba asta a plecat din bucătărie. Eu, la un moment dat, am fost și bucătar după 15 ani de IT și am lucrat prin diverse bucătării și proiecte personale. Atunci m-a uimit cât de multe lucruri se aruncă.

Încă de când făceam cursurile, pregăteam diverse preparate, iar din ele se gusta doar câte puțin, pentru că fiecare trebuia să realizeze întregul proces. Erau mai mulți oameni și nimeni nu putea să mănânce toate farfuriile. Le aruncam și mă întrebam cum este posibil să aruncăm mâncare făcută atunci, proaspătă, fără măcar să existe o soluție prin care să ajungă la cineva care are nevoie de ea.

Atunci am început să înțeleg că există o problemă mai mare legată de felul în care gestionăm hrana și resursele.”

În acea perioadă a descoperit și primele sisteme de compostare.

„La ei am văzut pentru prima dată un compostor, care ulterior am înțeles că era mai degrabă un deshidrator. Compostarea în sine presupune procese naturale, temperatură și timp. Dar m-a șocat ideea că niște resturi alimentare pot fi transformate în ceva care nu miroase urât și care poate fi folosit mai departe.

Asocierea pe care o avem cei mai mulți dintre noi este că gunoiul înseamnă mirosul de la pubelă sau de la mașina de gunoi. Pentru mine a fost o ciocnire puternică să văd că aceste resturi pot arăta complet diferit și că există alternative la simpla aruncare a lor.”

Pădurea, cel mai bun exemplu de economie circulară

Pentru a explica ce înseamnă compostarea, Ovidiu Dinișor face adesea o comparație simplă și ușor de înțeles: modul în care funcționează o pădure.

„Îmi place foarte mult să fac paralela cu pădurea. Pădurea este un ecosistem ciclic, își produce singură compostul. Frunzele cad, se descompun și devin hrană pentru sol. Nimic nu se pierde și nimic nu ajunge la gunoi.

Noi trăim într-un mediu viu, în care există bacterii, microorganisme și procese naturale care funcționează de milioane de ani. Avem și noi propriul microbiom și știm cât de important este pentru sănătate. La fel se întâmplă și în natură. Nu trebuie să ne speriem de bacterii, ci să înțelegem că ele au roluri diferite și că multe dintre ele sunt esențiale pentru viață.”

În opinia sa, natura oferă deja soluțiile pe care oamenii încearcă astăzi să le redescopere.

„Natura nu produce gunoi. Tot ceea ce rezultă dintr-un proces devine resursă pentru altceva. Este un ciclu firesc, pe care noi l-am întrerupt în momentul în care am început să tratăm resturile organice ca pe niște deșeuri fără valoare.”

Ce se întâmplă cu resturile vegetale

Ovidiu Dinișor explică faptul că, în esență, compostarea înseamnă transformarea resturilor vegetale în nutrienți pentru sol și pentru toate formele de viață care există în el.

„Compostarea reprezintă descompunerea unor resturi vegetale într-o materie care devine apoi nutrienți pentru sol și pentru viața din sol. Noi mergem pe pământ și nu vedem ce există dedesubt, dar acolo sunt miliarde de microorganisme care consumă și ele.

Practic, noi nu facem decât să le oferim hrană. Ele transformă aceste resturi în nutrienți, plantele îi folosesc, noi consumăm plantele, iar resturile se întorc din nou în sol. Este un ciclu firesc. Natura nu produce gunoi.”

El consideră că această perspectivă schimbă complet modul în care privim ceea ce aruncăm în fiecare zi.

„Dacă înțelegi că o coajă de cartof sau niște resturi vegetale nu sunt gunoi, ci hrană pentru sol, atunci începi să vezi lucrurile diferit. Nu mai este vorba despre ceva inutil, ci despre o resursă care poate continua un proces natural început cu mult timp înaintea noastră.”

Totodată, el atrage atenția asupra faptului că multe dintre efectele gestionării necorespunzătoare a deșeurilor rămân invizibile pentru cei mai mulți oameni.

„Pentru că nu vezi groapa de gunoi, ai impresia că ea nu există. Dar ea există și produce efecte asupra mediului. De foarte multe ori, aruncăm lucruri fără să ne mai întrebăm unde ajung sau ce se întâmplă cu ele după ce dispar din fața noastră.”

Cum pot comunitățile să facă compost împreună

Dincolo de gospodăriile individuale, Ovidiu Dinișor crede că soluțiile comunitare pot avea un impact major în orașele mari.

„În București și în alte orașe au început să apară inițiative prin care oamenii compostează la nivel de comunitate, în jurul blocurilor sau în cartiere. Mi se pare una dintre cele mai bune variante, pentru că tot compostul rezultat poate fi folosit în spațiile verzi din jur.

Majoritatea blocurilor au măcar o mică zonă verde. Dacă oamenii ar colabora și ar transforma resturile vegetale în compost, ar putea întreține aceste spații fără să mai considere că totul este doar responsabilitatea autorităților.”

El subliniază însă că astfel de proiecte trebuie construite împreună cu locuitorii și cu administrațiile locale.

„Este important să existe dialog cu vecinii și cu autoritățile locale. Nu poți să începi singur un astfel de proiect fără să explici oamenilor ce faci și de ce. Mulți se tem de mirosuri sau de dăunători, pentru că nu au acces la informații și nu înțeleg cum funcționează procesul.

În realitate, atunci când compostarea este făcută corect, lucrurile stau cu totul altfel și pot aduce beneficii întregii comunități.”

Pentru Ovidiu Dinișor, schimbarea începe cu pași mici și cu o nouă perspectivă asupra naturii și a hranei.

„Un cerc sănătos este acela în care resturile vegetale sunt gestionate corect, devin compost, hrănesc solul și se întorc apoi sub forma unor plante noi. Așa funcționează natura și cred că avem foarte multe de învățat din acest model.”