INTERVIU | Legătura din creier și alimentație, una dintre cele mai solide din neurologia preventivă/ Dr. Sandra Munteanu: „Dieta mediteraneeană susține performanțele cognitive și poate preveni declinul memoriei”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Alimentația și creierul sunt strâns legate. Creierul consumă aproximativ 20% din energia organismului, iar ceea ce mâncăm influențează memoria, concentrarea, starea de spirit și riscul de boli neurologice. Dr. Sandra Munteanu, medic specialist neurolog, a explicat, într-un interviu acordat G4Food, cât de puternică este această legătură și cum poate fi influențată de ceea ceea ce mâncăm.

G4Food: Cât de puternică este, în realitate, legătura dintre alimentație și sănătatea creierului?

Dr. Sandra Munteanu: Este una dintre cele mai solide legături din neurologia preventivă actuală, susținută de studii epidemiologice ample, trialuri clinice (de exemplu PREDIMED) și mecanisme biologice clare. Creierul consumă aproximativ 20% din energia organismului, are o cerere metabolică foarte mare și este extrem de sensibil la calitatea resursei energetice pe care o primește, la stresul oxidativ și la inflamație. Alimentația este, însă, un factor modulator, nu singurul determinant – interacționează cu genetica, somnul, activitatea fizică și factorii vasculari. De altfel, studii pe populații mari arată că diferențele genetice individuale pot influența modul în care creierul răspunde la anumiți nutrienți, ceea ce susține ideea unei nutriții personalizate, adaptate profilului genetic al fiecărei persoane, și nu a unor recomandări universale.

Alimentația dezechilibrată, risc de AVC și boli neurodegenerative

G4Food: Ce se întâmplă la nivel neurologic atunci când avem o alimentație dezechilibrată pe termen lung?

Dr. Sandra Munteanu: Pe termen lung apar mai multe procese suprapuse: stres oxidativ crescut la nivelul neuronilor, inflamație cronică de grad scăzut (mediată de citokine), disfuncție a barierei hemato-encefalice, rezistență la insulină și alterarea plasticității sinaptice (afectând neurotrofine). O componentă tot mai studiată este axa intestin-creier: o alimentație dezechilibrată modifică compoziția microbiotei intestinale, favorizând disbioza și creșterea permeabilității intestinale, ceea ce amplifică inflamația sistemică și, indirect, vulnerabilitatea neuronală. Aceste mecanisme sunt implicate în declinul cognitiv accelerat, în riscul vascular cerebral și în vulnerabilitatea la boli neurodegenerative.

G4Food: Mulți oameni se simt obosiți sau au dificultăți de concentrare după mese. Care este explicația neurologică?

Dr. Sandra Munteanu: Fenomenul se numește „postprandial somnolence” și are mai multe cauze: vârful glicemic urmat de o scădere reactivă (mai ales după mese cu mult zahăr/carbohidrați rafinați) determină hipoglicemie relativă, care reduce disponibilitatea de glucoză pentru cortexul prefrontal; redistribuirea fluxului sanguin către tractul digestiv; și eliberarea de orexină este inhibată de creșterea glicemiei și a insulinei, ceea ce reduce starea de alertă.

Dieta mediteraneeană poate ajuta la îmbătrânirea cerebrală sănătoasă

G4Food: Există dovezi că anumite tipuri de alimentație pot îmbunătăți memoria și capacitatea de învățare?

Dr. Sandra Munteanu: Da, mai ales pentru dieta mediteraneeană și varianta sa hibridă, dieta MIND (Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay), care au fost asociate în studii observaționale și în trialuri clinice cu performanțe cognitive mai bune și cu un declin mai lent al memoriei episodice, în special la vârstnici. Cercetări recente privind tiparele de tip MIND au explorat în mod specific legătura dintre acest model alimentar și riscul de demență, sugerând un rol protector pentru îmbătrânirea cerebrală sănătoasă. Dovezile sunt totuși mai puțin clare pentru efecte acute (o singură masă) versus efecte cumulate pe termen lung.

G4Food: Cât de important este micul dejun pentru performanța cognitivă?

Dr. Sandra Munteanu: Studiile arată că un mic dejun echilibrat (proteine plus fibre și grăsimi sănătoase, evitând zahărul rafinat) susține atenția și memoria de lucru în primele ore ale zilei, mai ales la copii și adolescenți. Mai general, nu doar ce mâncăm, ci și când și cât de frecvent mâncăm pare să conteze: un studiu a arătat că adulții care au mese mai frecvente performează mai bine la teste de memorie, limbaj și funcție executivă, ceea ce sugerează că ritmicitatea și regularitatea alimentară joacă un rol propriu în sănătatea cognitivă, dincolo de conținutul nutrițional al meselor. Efectul micului dejun este mai pronunțat la persoanele cu un istoric de aport caloric insuficient dimineața; la adulții, efectul absolut este mai modest, dar consecvent pozitiv.

G4Food: Ce știm astăzi despre conexiunea intestin-creier?

Dr. Sandra Munteanu: Axa intestin-creier (Microbiota-Gut-Brain Axis, MGBA) este o rețea bidirecțională de comunicare prin nervul vag, sistemul imun, metaboliți microbieni (acizi grași cu catenă scurtă) și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală, cu influență dovedită asupra dezvoltării neuronale, neuroinflamației, răspunsului la stres și a comportamentelor complexe precum sociabilitatea și anxietatea. Microbiota intestinală produce neurotransmițători și precursori ai acestora (peste 90% din serotonina organismului este sintetizată la nivel intestinal, deși nu trece bariera hemato-encefalică în formă directă) și modulează inflamația sistemică. În epilepsie, de exemplu, intervenții asupra microbiomului (probiotice, prebiotice, postbiotice precum butiratul de sodiu) au demonstrat în studii pe animale capacitatea de a modula excitabilitatea neuronală și de a reduce susceptibilitatea la crize – un mecanism propus și pentru efectele benefice ale dietei ketogenice, care alterează compoziția microbiotei (scădere Firmicutes, creștere Bacteroidetes) concomitent cu ameliorarea sensibilității la insulină. Aceste date, deși promițătoare, provin în mare parte din studii pe animale și trialuri clinice mici, fără confirmare la scară largă la oameni.

G4Food: Poate alimentația influența riscul de anxietate sau depresie?

Dr. Sandra Munteanu: Domeniul „psihiatriei nutriționale” are dovezi tot mai consistente. Diete de tip occidental (procesate, hiperglicemice, sărace în fibre) sunt asociate cu risc crescut de simptome depresive și anxioase, posibil prin inflamație și disbioză intestinală. Trialul SMILES (2017) a arătat că o intervenție de tip mediteranean a redus simptomele depresive comparativ cu suportul social standard. Cercetări conexe examinează și modul în care alimentația poate influența inflamația și sănătatea cerebrală la persoane cu afecțiuni precum depresia sau infecția HIV, sugerând că legătura nutriție-inflamație-sănătate mentală se extinde și la contexte de boală infecțioasă cronică. Important: alimentația este un factor adjuvant, nu un substitut pentru tratamentul psihiatric specializat – de altfel, nutriția rămâne adesea neglijată în formarea de specialitate: mai mult de două treimi dintre psihiatri și psihologi raportează că nu au avut o pregătire formală în nutriție, iar puțini o integrează activ în actul terapeutic, ceea ce arată nevoia unor eforturi mai ample de educație medicală și de sănătate publică în acest domeniu.

Foto Unsplash

Microbiomul intestinal, primul pas către bunăstarea creierului

 G4Food: Ce rol au microbiomul intestinal și inflamația cronică în sănătatea neurologică?

Dr. Sandra Munteanu: Disbioza intestinală (dezechilibrul florei) poate crește permeabilitatea intestinală permițând translocarea de lipopolizaharide bacteriene care declanșează inflamație sistemică de grad scăzut. Această inflamație cronică este implicată în accelerarea proceselor neurodegenerative, în disfuncția barierei hemato-encefalice și este investigată activ ca factor de risc pentru boala Alzheimer, Parkinson și tulburări afective. În cercetarea pe modele animale de epilepsie, depleția microbiotei (prin antibiotice sau condiții germ-free) tinde să reducă activitatea și puterea de descărcare neuronală în anumite benzi de frecvență, în timp ce modulările pozitive (probiotice, prebiotice) au efecte variabile – pot crește sau scădea excitabilitatea, în funcție de context.

Date din studii sugerează că, la pacienții cu epilepsie, intestinul și starea sa fiziopatologică pot contribui de asemenea la boală, iar în unele cazuri o intervenție farmacologică adecvată, menită să restabilească o funcție intestinală „normală”, poate avea efecte anticonvulsivante benefice. În plus, trebuie subliniat faptul că o alterare a funcției intestinale poate reduce efectele medicamentelor și că ar trebui efectuată întotdeauna o evaluare clinică specifică. Pe lângă factorii inflamatori cunoscuți, alți mediatori sunt implicați în legătura dintre inflamație și epilepsie, iar studierea rolului microbiotei intestinale reprezintă în prezent una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare, confirmând relevanța acesteia ca potențială țintă terapeutică pentru această afecțiune.

G4Food: Există modele alimentare asociate cu risc mai scăzut de demență sau Alzheimer?

Dr. Sandra Munteanu: Dieta mediteraneeană, dieta DASH și mai ales dieta MIND au fost asociate, în studii de cohortă, cu un risc redus de declin cognitiv și demență. Mai multe lucrări recente analizează specific elemente ale dietei MIND pentru a clarifica mecanismele prin care alimentația poate întârzia îmbătrânirea cerebrală patologică. Mecanismele propuse includ reducerea inflamației, protecția vasculară (reducerea riscului de boală cerebrovasculară mică), aport crescut de antioxidanți și acizi grași Omega-3. Nu există încă un consens privind mărimea exactă a efectului, iar majoritatea dovezilor sunt observaționale, nu din trialuri randomizate.

Sursa foto: Pexels

Deficiențele nutriționale pot favoriza problemele neurologice

G4Food: Pot anumite deficiențe nutriționale să favorizeze apariția unor simptome neurologice?

Dr. Sandra Munteanu: Deficitul de vitamina B12 poate produce neuropatie periferică, encefalopatie și tulburări cognitive reversibile dacă sunt tratate la timp. Deficitul de folat este asociat cu risc crescut de declin cognitiv. Deficitul de vitamina D este corelat (dar nu dovedit cauzal) cu risc neurodegenerativ și depresie. Deficitul de fier poate cauza oboseală , iar deficitul de tiamină (B1) poate duce la encefalopatie Wernicke, o urgență neurologică.

G4Food: Suplimentele pentru memorie sunt tot mai populare. Cât de eficiente sunt în realitate?

Dr. Sandra Munteanu: Pentru majoritatea suplimentelor comercializate ca „nootropice” sau „pentru memorie” (ginkgo biloba, fosfatidilserină, unele formule combinate), dovezile clinice sunt limitate, inconsistente sau bazate pe studii mici. Pot avea un beneficiu modest la persoane cu deficit documentat al nutrientului respectiv, dar la persoane sănătoase, fără deficit, efectul este în general minim sau absent. Exceptii sunt suplimentele cu acid folic și B12 la cei cu deficit.

Adevărul despre alimentele sau suplimentele care „hrănesc creierul”

G4Food: Există alimente sau suplimente care „hrănesc creierul” așa cum se promovează adesea online?

Dr. Sandra Munteanu: Conceptul de „superfood pentru creier” este în mare parte marketing. Există alimente cu beneficii documentate (pește gras, nuci, fructe de pădure, ulei de măsline, legume cu frunze verzi), dar niciun aliment izolat nu are un efect rapid asupra funcției cognitive – beneficiile apar din pattern-uri alimentare susținute în timp.

G4Food: Ce părere aveți despre postul intermitent din perspectiva sănătății neurologice?

Dr. Sandra Munteanu: Dovezile directe privind beneficii cognitive pe termen lung la oameni sunt încă limitate, iar postul intermitent nu este recomandat universal – este contraindicat sau necesită prudență la persoane cu antecedente de tulburări de alimentație, diabet tratat cu insulină, sarcină sau anumite afecțiuni cronice.

G4Food: Există dovezi că reducerea zahărului poate avea beneficii pentru funcția cognitivă?

Dr. Sandra Munteanu: Aportul cronic ridicat de zahăr rafinat este asociat cu rezistență la insulină cerebrală, inflamație și, în studii de cohortă, cu un hipocamp mai mic și performanțe mai slabe la teste de memorie. Mecanismul se leagă și de microbiota intestinală: dietele hiperglicemice favorizează un profil microbian proinflamator, în timp ce intervențiile care reduc rezistența la insulină (inclusiv unele variante ale dietei ketogenice) au fost corelate cu modificări benefice ale florei intestinale. Reducerea zahărului adăugat și a indexului glicemic al dietei este una dintre cele mai bine susținute intervenții simple pentru sănătatea cognitivă pe termen lung.

G4Food:Vă rog, faceți trei recomandări simple pentru protejarea sănătății creierului prin alimentație.

Dr. Sandra Munteanu: Adoptarea unui model de tip mediteranean: pește gras de 2 ori/săptămână, ulei de măsline extravirgin, legume, fructe, nuci, cereale integrale.

Reducerea zahărului rafinat și a alimentelor ultraprocesate, cu prioritizarea meselor cu indice glicemic moderat-scăzut.

Hidratare adecvată și mese regulate și suficient de frecvente, evitând fluctuațiile glicemice extreme care afectează atenția și starea de spirit.

G4Food: Cum ar arăta, din perspectiva unui neurolog, o zi alimentară care susține sănătatea creierului?

Dr. Sandra Munteanu: Dimineața: ouă si iaurt grecesc cu nuci și fructe de pădure, eventual o sursă de fibre (ovăz).

• Prânz: pește gras sau leguminoase, salată cu ulei de măsline, legume variate, o porție de cereale integrale.
• Gustare: nuci/migdale sau fructe proaspete.
• Cină: legume, o sursă de proteină ușoară, evitarea meselor copioase și a zahărului seara.

Pe tot parcursul zilei: hidratare bună, cafea/ceai cu moderație, evitarea băuturilor îndulcite.

Dezvoltarea cognitivă începe încă dinainte de naștere

G4Food: Ce sfaturi puteți da pentru părinții care vor să susțină dezvoltarea cognitivă a copiilor prin alimentație?

Dr. Sandra Munteanu: Începutul, de fapt, este chiar înainte de naștere: dieta mamei în timpul sarcinii poate modela dezvoltarea cerebrală și comportamentul ulterior al copilului – dezechilibre ale anumitor tipuri de grăsimi din alimentația maternă au fost corelate cu efecte asupra învățării, comportamentului social și memoriei copilului, vizibile până la vârsta adultă, ceea ce subliniază importanța unei nutriții materne echilibrate pe tot parcursul sarcinii.

Asigurarea unui mic dejun consistent, cu proteine și fibre, nu doar carbohidrați rafinați.

Aport regulat de omega-3 (pește, nuci, semințe de in).

Limitarea băuturilor și gustărilor cu zahăr adăugat, care produc fluctuații de energie și atenție.

Variație alimentară (legume, fructe diverse) pentru un aport complet de micronutrienți.

Modelarea comportamentului alimentar – copiii imită obiceiurile alimentare ale adulților din jur.

G4Food: Care este cel mai important lucru pe care oamenii îl subestimează în relația alimentație-creier?

Dr. Sandra Munteanu: Probabil faptul că efectele sunt cumulative și pe termen lung, nu imediate. Oamenii caută adesea un aliment sau supliment cu efect rapid și vizibil, în timp ce sănătatea cerebrală reală se construiește prin pattern-uri alimentare consecvente, susținute ani la rând , alături de somn, mișcare și gestionarea stresului. La fel de subestimată este și variabilitatea individuală: răspunsul creierului la nutrienți diferă în funcție de profilul genetic al fiecăruia, ceea ce înseamnă că nu există o dietă perfectă pentru creier universal valabilă, ci direcții generale care trebuie adaptate persoanei. Alimentația este un ingredient dintr-o rețetă complexă, nu rețeta în sine.