STUDIU | Roșiile crude și sosul de roșii ar putea reduce grăsimea din ficat în cazul bolii hepatice metabolice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu recent publicat în revista Nutrients sugerează că introducerea zilnică a roșiilor în alimentație ar putea sprijini reducerea acumulării de grăsime la nivelul ficatului în cazul persoanelor diagnosticate cu boală hepatică asociată cu disfuncția metabolică, relatează Mediafax.

Boala hepatică asociată cu disfuncția metabolică se caracterizează prin stocarea excesivă de grăsime în ficat, fiind asociată cu cel puțin un factor de risc cardiometabolic, precum obezitatea sau hipertensiunea arterială.

Cum s-a desfășurat cercetarea

La studiu au participat 79 de adulți diagnosticați cu această afecțiune. Din eșantion au fost excluse persoanele cu un consum ridicat de alcool sau cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 30.

Timp de 6 săptămâni, participanții au fost împărțiți în două grupuri distincte:

• Grupul de control: A urmat o dietă fără consum de roșii.

• Grupul de intervenție: A consumat zilnic 200 g de roșii crude și 50 g de sos de roșii.

Rezultate și concluzii

Deși nivelul de steatoză hepatică a scăzut în ambele tabere, reducerea a fost mai pronunțată la participanții care au consumat roșii.

• Efect independent de greutate: Autorii au concluzionat că roșiile pot susține diminuarea grăsimii hepatice indiferent de fluctuațiile greutății corporale.

• Fără diferențe pe alți parametri: Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între grupuri în privința profilelor lipidice, a enzimelor hepatice sau a indicelui de masă corporală.

Limitări și rezerve exprimate de medici

Comunitatea medicală îndeamnă la prudență, subliniind că rezultatele trebuie privite mai degrabă ca o bază pentru viitoare ipoteze decât ca o dovadă terapeutică definitivă:

„Majoritatea pacienților pe care îi vedem în practica clinică suferă de obezitate, diabet de tip 2 sau boli metabolice mai avansate, astfel încât generalizabilitatea acestor rezultate este limitată”, a afirmat dr. Randa Abdelmasih, endocrinolog la University of Texas Medical Branch

Printre principalele neajunsuri ale studiului se numără:

1. Durata scurtă: Intervenția a fost evaluată pe parcursul a doar 6 săptămâni.

2. Eșantion restrâns: Lotul a fost puternic selectat și alcătuit predominant din bărbați.

3. Echivalarea factorilor de risc: Medicul internist Jonathan Jennings a remarcat că studiul a tratat toți factorii cardiometabolici ca fiind egali, deși afecțiuni precum diabetul de tip 2 au o pondere mult mai mare în declanșarea boalii hepatice asociate cu disfuncția metabolică comparativ cu hipertensiunea arterială.