De la mămăligă și păstrăv la mic dejun britanic / Istoria mai puțin cunoscută a meselor de la Curtea Regală a României / Carol I prefera disciplina, nu festinurile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Când ne gândim la regii și reginele României, ne imaginăm adesea mese încărcate cu delicatese și banchete somptuoase. Realitatea era însă mult diferită. Din documente, memorii și cercetări istorice reiese că majoritatea suveranilor români au avut obiceiuri alimentare surprinzător de cumpătate.

Istoricii Filip-Lucian Iorga și Ana Iorga au analizat viața cotidiană a elitei românești în lucrarea „Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moșilor”, iar concluziile lor arată că mesele regale erau mai degrabă despre protocol și disciplină decât despre excese culinare, arată Historia.

Carol I, regele care mânca puțin și repede

Primul rege al României avea reputația unui om extrem de disciplinat. Carol I mânca puțin și foarte repede. La mesele oficiale, ritmul era impus de suveran, iar invitații trebuiau să țină pasul cu el. Potrivit mărturiilor epocii, marele compozitor George Enescu a rămas de mai multe ori aproape nemâncat la dineurile regale. Protocolul prevedea ca mesele să fie servite rapid, iar farfuriile erau ridicate imediat ce regele termina de mâncat. Cum Enescu era adesea printre ultimii serviți, nu apuca întotdeauna să guste preparatele.

Carol I nu era însă pretențios. După sosirea în România, în 1866, a intrat rapid în contact cu bucătăria locală. În timpul unei vizite la Mănăstirea Sinaia a luat masa alături de călugări și a consumat preparate simple, specifice epocii și zonei montane. În memoriile sale amintește chiar și de mesele modeste întâlnite în timpul călătoriilor prin țară.

Mese matinale și un program riguros

Sobrietatea era o caracteristică definitorie a curții lui Carol I. Micul dejun era servit foarte devreme, în jurul orei șase dimineața, iar regele lua de regulă masa singur. Programul său strict reflecta educația prusacă și stilul de viață ordonat pe care l-a impus la Curte, arată Matricea Românească.

Istoricii arată că această disciplină se regăsea în întreaga organizare a vieții de la Palatul Regal. Mesele aveau ore fixe, iar eticheta era respectată cu strictețe.

Ferdinand și Maria au adus o schimbare

Lucrurile s-au modificat odată cu urcarea pe tron a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria a României. Curtea a devenit mai deschisă și mai puțin rigidă. Mesele nu mai erau servite la primele ore ale dimineții. Cei doi preferau să mănânce între orele nouă și zece. Ferdinand era influențat de modelul britanic și consuma frecvent un mic dejun consistent, cu friptură, ouă și cafea.

Regina Maria avea însă propriile obiceiuri. Potrivit relatărilor istorice, aceasta ținea post negru în fiecare vineri, respectând cu strictețe tradițiile religioase.

Cum s-au schimbat meniurile de-a lungul generațiilor

Potrivit istoricului Ștefania Dinu, autoarea volumului „Meniurile Familiei Regale a României”, mesele regale reflectă și transformarea dinastiei de Hohenzollern într-o familie profund integrată în societatea românească. De la sobrietatea lui Carol I s-a trecut la atmosfera mai strălucitoare din timpul regelui Ferdinand și al reginei Maria. A urmat perioada mai izolată a regelui Carol al II-lea al României, iar apoi revenirea la simplitate și cumpătare în timpul domniei regelui Mihai I al României.

Istoria culinară a Casei Regale arată că, dincolo de fastul ceremoniilor și al recepțiilor oficiale, mulți dintre suveranii României au preferat mesele simple, programul riguros și moderația. Tocmai această discreție alimentară contrastează cu imaginea luxoasă pe care publicul o asociază adesea cu viața de la palat.