Conservanții din alimente considerate sănătoase ar putea crește riscul de hipertensiune și boli de inimă, arată un studiu / În ce produse se găsesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Iaurturile, pâinea ambalată, sucurile de fructe sau cerealele pentru mic dejun sunt produse pe care mulți consumatori le percep drept alegeri relativ sănătoase. Un nou studiu publicat în European Heart Journal atrage însă atenția asupra conservanților alimentari folosiți frecvent în astfel de produse și asupra posibilei legături dintre consumul ridicat al acestor aditivi și riscul de hipertensiune sau boli cardiovasculare, potrivit Daily Mail.

Cercetarea, realizată în Franța pe peste 112.000 de persoane, vine într-un moment în care tot mai multe studii analizează impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății.

Studiul a urmărit alimentația participanților timp de aproape opt ani

Cercetarea a fost coordonată de oameni de știință de la Université Paris Cité și a analizat datele a aproximativ 112.400 de participanți.

Timp de șapte până la opt ani, participanții au completat periodic chestionare detaliate despre alimentele și băuturile consumate.

Cercetătorii au urmărit apoi legătura dintre consumul de conservanți alimentari și apariția:

• hipertensiunii,
• infarctului,
• accidentului vascular cerebral,
• altor boli cardiovasculare.

Potrivit studiului, persoanele cu cel mai ridicat consum de conservanți aveau:

• un risc cu 29% mai mare de hipertensiune,
• un risc cu 16% mai mare de boli cardiovasculare,
  comparativ cu participanții care consumau cele mai mici cantități.

Aproape toți participanții consumau conservanți alimentari

Cercetătorii spun că 99,5% dintre participanți consumau cel puțin un tip de conservant alimentar în primii ani ai studiului.

Diferențele au apărut însă între cei care consumau cantități mici și cei care aveau o alimentație bogată în produse ultraprocesate.

Participanții cu cel mai ridicat aport consumau în medie peste un gram de conservanți pe zi, iar produsele ultraprocesate reprezentau o parte mult mai mare din alimentația lor comparativ cu grupul cu aport redus.

Conservanții analizați în studiu

Autorii cercetării au analizat 17 dintre cei mai utilizați conservanți alimentari și au observat că opt dintre ei au fost asociați în mod special cu hipertensiunea arterială.

Printre conservanții menționați în studiu se numără:

• sorbatul de potasiu,
• metabisulfitul de potasiu,
• nitritul de sodiu,
• acidul ascorbic.

Aceștia sunt utilizați frecvent în:

• produse de panificație ambalate,
• mezeluri,
• băuturi procesate,
• sucuri,
• produse congelate,
• gustări ultraprocesate.

Ce îi îngrijorează pe cercetători

Oamenii de știință spun că nu pot explica încă exact mecanismul prin care acești conservanți ar putea influența sănătatea cardiovasculară.

Totuși, cercetările experimentale analizate până acum sugerează că anumiți aditivi alimentari ar putea favoriza:

• stresul oxidativ,
• inflamația,
• dezechilibre metabolice,
• modificări ale microbiotei intestinale.

„Studiile experimentale sugerează că unii conservanți alimentari pot fi nocivi pentru sănătatea cardiovasculară”, a explicat Anaïs Hasenböhler, unul dintre autorii studiului.

Specialiștii spun că rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Potrivit sursei citate, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu demonstrează direct că acești conservanți provoacă hipertensiune sau boli cardiovasculare.

Mai mulți experți independenți au atras atenția că persoanele care consumă multe produse ultraprocesate pot avea și alte obiceiuri asociate cu un stil de viață mai puțin sănătos.

Totuși, cercetătorii spun că au ajustat rezultatele pentru factori precum:

• vârsta,
• greutatea corporală,
• fumatul,
• activitatea fizică,
• calitatea generală a dietei.

Recomandarea cercetătorilor

În concluzie, autorii studiului spun că rezultatele susțin recomandările actuale privind reducerea consumului de alimente ultraprocesate și alegerea unor produse cât mai puțin procesate.

„Aceste rezultate susțin recomandările existente de a favoriza alimentele proaspete și minim procesate”, au transmis cercetătorii