Consumul micului dejun scade semnificativ în rândul copiilor și adolescenților din România. Dacă la 8 ani 69% dintre copii mănâncă zilnic dimineața, la 15 ani procentul ajunge la doar 26% în cazul fetelor și 35% în cazul băieților. În acest context, Societatea de Științe în Nutriție lansează primul ghid național dedicat micului dejun pentru copiii cu vârste între 6 și 14 ani, un document care oferă recomandări practice pentru familii, medici și școli.
Lansarea are loc pe 19 noiembrie 2026, de Ziua Cerealelor Integrale. Ghidul, intitulat „Ghid practic pentru implementarea micului dejun echilibrat la copiii și adolescenții cu vârsta de 6-14 ani”, a fost realizat de Societatea de Științe în Nutriție, cu sprijinul Nestlé România și CPW (Cereal Partners Worldwide).
Documentul își propune să transforme informațiile științifice despre alimentația copiilor în recomandări concrete, care pot fi aplicate acasă, în cabinetele medicale și în școli.
Datele prezentate de Societatea de Științe în Nutriție arată o scădere accentuată a consumului de mic dejun odată cu înaintarea în vârstă. La 8 ani, 69% dintre copiii români iau zilnic micul dejun. Proporția scade la 44% la vârsta de 11 ani, iar la 15 ani ajunge la 26% în rândul fetelor și 35% în rândul băieților.
Pentru adolescenții de 15 ani, media europeană este de 44%, potrivit datelor incluse în ghid. Băieții consumă mai frecvent micul dejun decât fetele la toate grupele de vârstă, diferența devenind mai pronunțată după 13 ani.
„Datele din România ne arată că la 15 ani, mai puțin de o treime dintre fete mai mănâncă zilnic micul dejun. Nu mai este suficient să transmitem un mesaj general că această masă contează. Avem nevoie de repere clare pe care părinții să le poată aplica acasă, de instrumente pe care medicii și nutriționiștii să le folosească în cabinet și de soluții adaptate pe care școlile să le integreze în rutina zilnică”, a declarat Dr. Mihai Niculescu, președintele Societății de Științe în Nutriție.
Acesta a subliniat că adolescența este perioada în care obiceiul de a lua micul dejun se pierde cel mai frecvent, dar și momentul în care intervențiile coordonate între familie, școală și specialiștii în sănătate pot avea efecte importante.
Ghidul atrage atenția asupra unei situații îngrijorătoare în ceea ce privește sănătatea copiilor din România. Potrivit celei mai recente runde a studiului COSI, Inițiativa Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății pentru Supravegherea Obezității la Copii, desfășurată în perioada 2022-2024, România înregistrează simultan unul dintre cele mai ridicate procente de exces ponderal și cel mai mare procent de deficit ponderal din regiune.
Astfel, 31% dintre copiii români cu vârste între 6 și 9 ani au exces ponderal, comparativ cu media de 25%. În același timp, 7% au deficit ponderal, față de media regională de 3%.
Problemele sunt însoțite de o calitate insuficientă a alimentației. Doar 46% dintre copiii români cu vârste între 6 și 9 ani consumă zilnic fructe, iar 32% consumă legume.
Datele indică dificultăți atât în ceea ce privește aportul alimentar insuficient, cât și în privința excesului ponderal, ceea ce face necesare intervenții adaptate nevoilor nutriționale ale copiilor.
Una dintre recomandările centrale ale ghidului este că simpla prezență a micului dejun în rutina zilnică nu garantează o alimentație sănătoasă. Contează și compoziția mesei.
Potrivit documentului, micul dejun ar trebui să asigure aproximativ 20-25% din necesarul energetic zilnic al copilului, echivalentul a 400-500 de kilocalorii pentru un copil de vârstă școlară.
Un mic dejun echilibrat ar trebui să includă:
Ghidul recomandă limitarea zaharurilor libere, a sodiului și a băuturilor îndulcite cu zahăr. De asemenea, acordă atenție aportului de calciu și fier, doi micronutrienți importanți în perioada de creștere și pubertate.
Documentul analizează și cercetările privind legătura dintre consumul regulat al micului dejun și sănătatea copiilor.
Potrivit analizei incluse în ghid, 49 dintre cele 50 de studii observaționale evaluate asociază consumul micului dejun cu o probabilitate mai mică de suprapondere și obezitate. Omiterea acestei mese este corelată și cu un profil lipidic mai nefavorabil, valori mai ridicate ale tensiunii arteriale și un risc mai mare de insulinorezistență.
În ceea ce privește funcțiile cognitive, efectele observate sunt moderate, cu rezultate mai clare în cazul copiilor subnutriți. Ghidul semnalează și asocieri între omiterea micului dejun, niveluri mai ridicate de stres și depresie și o implicare emoțională mai scăzută la școală, în special în rândul preadolescenților.
Sunt prezentate și exemple de programe școlare care au avut rezultate pozitive. În Anglia, un program de mic dejun a fost asociat cu îmbunătățirea performanțelor școlare cu 2,2% la citire și 1,7% la matematică, până la finalul ciclului primar. În România, prezența școlară a crescut de la 75% la 88% după introducerea unui program similar, potrivit datelor citate în document.
Ghidul atrage atenția și asupra diferențelor dintre politicile alimentare ale statelor europene. Finlanda, Suedia și Estonia oferă de decenii mic dejun gratuit tuturor elevilor, în timp ce România, alături de Belgia, Grecia și Austria, direcționează mesele gratuite în principal către școlile din comunități cu venituri reduse.
Până în prezent, România nu a avut un program național dedicat în mod specific micului dejun pentru copiii de vârstă școlară. Principalul reper existent este ghidul Institutului Național de Sănătate Publică pentru alimentația copiilor din grădinițe și școli, însă nu exista un instrument național dedicat grupei de vârstă 6-14 ani.
Noul document include recomandări diferențiate pentru părinți, medici de familie, pediatri, nutriționiști-dieteticieni și cadre didactice. Sunt incluse și rețete adaptate pentru două categorii de vârstă, 6-9 ani și 10-14 ani, precum și instrumente de evaluare a calității micului dejun.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Nestlé România și CPW. Reprezentanții companiei susțin că educația nutrițională și accesul la recomandări practice pot contribui la îmbunătățirea obiceiurilor alimentare ale copiilor.
„La Nestlé, credem că nutriția bună nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și alegeri mai bune, zi de zi. De aceea susținem inițiative precum acest ghid, care transformă știința nutriției în recomandări practice pentru familii”, a declarat Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est.
Potrivit reprezentantei companiei, peste 98% dintre cerealele Nestlé destinate copiilor au cerealele integrale ca prim ingredient, peste 70% au un conținut ridicat de fibre, iar majoritatea sunt îmbogățite cu fier și calciu.
Ghidul complet poate fi consultat pe site-ul Societății de Științe în Nutriție: srsn.ro/ghiduri-si-infografice.
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți