87 milioane de lei pe an costă sistemul antigrindină, chiar și când este închis / Ministrului Tanczos Barna a propus prelungirea cu 2 ani a actualului sistem: „Un lucru este cert: și inacțiunea costă foarte mult, exagerat de mult”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sistemul antigrindină, una dintre problemele majore care a împărțit fermierii în două tabere diametral opuse, se află într-o mare criză și într-un impas legislativ. În aceste condiții, ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat azi, într-o conferință de presă, că va propune o prelungire de 2 ani a actualului sistem, chiar dacă acesta a fost controversat și reclamat în justiție.

Ministrul Agriculturii atrage atenția că lipsa unei decizii clare generează costuri importante pentru stat, chiar și în perioadele în care sistemul nu este activ. „Un lucru este cert: și inacțiunea costă foarte mult, exagerat de mult. Chiar și acum, când nu funcționează sistemul, ne costă foarte mult: undeva la 87 de milioane de lei anual, doar paza și siguranța”, a spus Tánczos Barna.

În plus, potrivit ministrului, acești 87 milioane de lei, pentru serviciile de pază și Securitate se duc către o firmă privată!

Potrivit acestuia, sistemul actual este unul „foarte costisitor”, iar în următorii ani ar trebui identificate metode alternative folosite și în alte state europene.

Reamintim că marii fermieri, care au culturile asigurate, au cerut MADR să oprească intervențiile în atmosferă, pe motiv că rachetele antigrindină ar provoca secetă. În schimb, micii producători, s-au trezit cu livezile și culturile de viță de vie calamitate de grindină.

România nu are o strategie clară în domeniu

Ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, susține că România nu mai are o strategie clară în domeniu și că sistemul național antigrindină funcționează de mai bine de un an într-un context legislativ incert, fără o strategie actualizată și fără un cadru normativ clar. „Sistemul antigrindină, când am venit în minister am găsit o propunere retransmisă de colegii care conduc această activitate de ani de zile”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, lipsa unei strategii și a unei direcții clare a generat numeroase controverse și blocaje în activitate. „De un an și ceva avem practic o situație nelegiferată, neavând o strategie în vigoare în acest domeniu. Avem un sistem de gestionare a fondurilor publice și modul de acțiune a ridicat foarte multe semne de întrebare”, a explicat Tánczos Barna.

Disputa dintre fermieri a dus la blocaj

Ministrul susține că disputa dintre fermierii care acuză sistemul antigrindină că favorizează seceta și cei care îl consideră esențial pentru protejarea culturilor a dus la lipsa unei decizii ferme.

„Din cauza disputei dintre cei care au spus că generează secetă și cei care spun că este nevoie de acele rachete pentru a elimina riscul de grindină, s-a ajuns la non-acțiune. Nu cred că este o soluție pe termen lung”, a spus oficialul.

În acest moment, Guvernul nu poate adopta o ordonanță de urgență pentru funcționarea sistemului, însă Ministerul Agriculturii pregătește o variantă legislativă pentru viitorul Executiv. „Astăzi Guvernul nu poate să aprobe ordonanța de urgență. Eu cred că obligația noastră este să pregătim actul normativ într-o anumită formă, pentru ca următorul guvern să poată să acționeze imediat”, a precizat ministrul.

Soluția imediată

Tánczos Barna spune că soluția imediată este continuarea actualului sistem pentru o perioadă limitată, timp în care autoritățile să găsească alternative mai eficiente și mai puțin costisitoare. „O să propun colegilor din Guvern și prim-ministrului o prelungire cu cel puțin doi ani a sistemului actual”, a anunțat ministrul.

Totodată, ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, îi va fi prezentată o analiză privind impactul financiar al fenomenelor meteo extreme din ultimii ani. „Îi voi furniza ministrului Nazare o analiză pe despăgubirile plătite în ultimii cinci ani, pe tot ce înseamnă secetă, grindină și îngheț, ca să aibă o imagine generală asupra efectului fiscal-financiar al fenomenelor meteorologice nefavorabile”, a declarat acesta.

„Specialiștii trebuie să pună pe masă o alternativă la acest sistem”

În perioada următoare, autoritățile ar urma să analizeze dacă România poate implementa alte metode de combatere a grindinei sau o combinație de soluții utilizate deja în alte state membre ale Uniunii Europene. „Va trebui ca specialiștii să vină cu o analiză suplimentară și să vadă dacă sunt și alte metode sau dacă metodele folosite de alte state din UE pot fi implementate sau poate exista o combinație de metode în România”, a afirmat ministrul.

Oficialul consideră că disputele dintre fermieri nu pot înlocui o analiză tehnică realizată de experți. „Propunerea mea este să funcționeze sistemul încă doi ani, să vadă colegii mei unde se pot reduce cheltuielile. În această perioadă, specialiștii trebuie să pună pe masă o alternativă la acest sistem, despre care unii spun că generează secetă, iar alții că ne salvează de grindină. Eu cred că această dispută dintre fermieri nu va rezolva lucrurile”, a concluzionat ministrul interimar al Agriculturii.