Etichetele produselor alimentare îți pot influența sănătatea mai mult decât crezi / Cum ajung culorile și reclamele să schimbe ceea ce mănânci

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Puțini consumatori citesc cu adevărat etichetele produselor alimentare, însă aproape toți sunt influențați de ele. De la cuvinte precum „natural”, „dietetic” sau „bogat în proteine” până la ambalaje verzi, imagini cu ferme și mențiuni despre sustenabilitate, industria alimentară folosește astăzi un limbaj vizual și emoțional care poate modifica nu doar ce cumpărăm, ci și felul în care percepem gustul, calitatea și chiar impactul alimentelor asupra sănătății.

Potrivit unei analize publicate de BBC Future, cercetările recente arată că etichetele produselor alimentare influențează comportamentul consumatorilor într-un mod mult mai profund decât se credea inițial. Nu este vorba doar despre informare, ci despre mecanisme psihologice care pot schimba percepția gustului, senzația de sațietate și chiar cantitatea consumată. Specialiștii spun că oamenii tind să asocieze automat anumite cuvinte și culori cu ideea de sănătate. Un produs etichetat drept „natural” sau „organic” este perceput adesea ca fiind mai sănătos, chiar și atunci când conține cantități ridicate de zahăr, sare sau grăsimi.

Fenomenul este cunoscut în psihologie drept „halo health effect” – efectul de aură sănătoasă. Practic, o singură caracteristică pozitivă afișată pe ambalaj poate face consumatorul să considere întregul produs drept benefic pentru sănătate.

Când „natural” nu înseamnă aproape nimic

Una dintre cele mai mari probleme semnalate de experți este lipsa unor definiții clare pentru termenii utilizați pe ambalaje. Cuvinte precum „natural”, „sustenabil” sau „curat” sunt deseori folosite în scop de marketing, fără standarde stricte care să garanteze valoarea nutrițională a produsului.

O analiză recentă realizată în Australia pe peste 27.000 de produse alimentare a arătat că aproape patru din zece produse conțineau afirmații legate de sustenabilitate sau naturalețe, deși multe dintre acestea nu aveau verificări independente. „Nu există o definiție legală pentru «natural», dar oamenii îl asociază automat cu ceva sănătos”, au explicat cercetătorii citați în analiza respectivă.

Această strategie funcționează deoarece creierul uman ia decizii rapide pe baza unor indicii vizuale și emoționale, mai ales într-un supermarket unde consumatorii sunt expuși simultan la sute de produse. De altfel, cercetările arată că inclusiv culoarea ambalajului poate influența percepția asupra sănătății produsului. Verdele este asociat frecvent cu ideea de produs sănătos sau ecologic, în timp ce anumite fonturi și imagini creează impresia unui aliment artizanal sau mai puțin procesat.

Etichetele pot modifica inclusiv gustul perceput

Unele studii au arătat că etichetele alimentare nu influențează doar alegerea produsului, ci și felul în care acesta este perceput după consum.

Participanții la experimente au evaluat drept mai gustoase anumite produse atunci când acestea erau prezentate ca fiind „premium”, „organice” sau „mai sănătoase”, chiar dacă rețeta era identică cu cea a variantelor standard.

Specialiștii spun că așteptările consumatorului modifică experiența alimentară. Cu alte cuvinte, creierul „pregătește” percepția gustului înainte ca alimentul să fie consumat efectiv. Fenomenul este asemănător cu cel observat în industria vinurilor, unde prețul sau eticheta pot influența felul în care oamenii percep aroma unei băuturi.

Problema produselor ultraprocesate „sănătoase”

În ultimii ani, pe fondul interesului crescut pentru alimentație sănătoasă, multe produse ultraprocesate au început să fie promovate prin mesaje despre proteine, vitamine sau ingrediente naturale. Experții avertizează însă că o etichetă atractivă nu schimbă automat profilul nutrițional al unui aliment.

Produsele ultraprocesate sunt deseori identificate prin liste lungi de ingrediente, aditivi, emulsificatori și afirmații agresive de marketing despre sănătate. De altfel, cercetările citate de BBC Future arată că mulți consumatori tind să subestimeze numărul de calorii și cantitatea consumată atunci când produsele sunt prezentate drept „light”, „fit” sau „bogate în proteine”.

Etichetele simple par să funcționeze mai bine

Tot mai multe state încearcă să simplifice etichetele nutriționale pentru a ajuta consumatorii să ia decizii rapide și mai corecte. Sistemele de tip semafor, utilizate deja în unele țări europene, folosesc culori pentru a indica rapid nivelul de zahăr, sare sau grăsimi dintr-un produs.

Experții spun că aceste sisteme sunt mai eficiente decât listele lungi și complicate de informații nutriționale, pe care mulți consumatori nu le citesc sau nu le înțeleg complet. „Trebuie să fie ceva foarte simplu și ușor de interpretat”, au explicat specialiști citați într-o analiză despre etichetele de sustenabilitate și sănătate alimentară.

În paralel, cercetătorii atrag atenția că educația alimentară rămâne esențială. Chiar și cele mai clare etichete pot deveni inutile dacă publicul nu înțelege diferența dintre marketing și informația nutrițională reală.

În final, concluzia studiilor recente este că etichetele alimentare nu reprezintă simple detalii tipărite pe ambalaj. Ele pot influența comportamente, percepții și alegeri alimentare zilnice, uneori fără ca oamenii să realizeze acest lucru. Iar într-o industrie în care concurența pentru atenția consumatorului este uriașă, ambalajul a devenit aproape la fel de important ca produsul din interior.