Cum s-a născut bucătăria modernă/ Istoria femeilor care au decis că munceau prea mult și au gândit un spațiu confortabil 

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Înainte de a fi un spațiu al esteticii și al socializării, bucătăria a fost o sursă de epuizare, dezordine și efort fizic, unde munceau femeile din familie. La sfârșitul secolului al XIX-lea, câteva femei au început să măsoare pașii, să reorganizeze sarcinile și să gândească bucătăria ca pe un loc de muncă optimizat. Așa au apărut blatul continuu, triunghiul de lucru și ordinea vizuală pe care o considerăm astăzi firească, scrie El Pais.

Astăzi, ne este greu să ne imaginăm o bucătărie în care chiuveta, aragazul și zona de tocat să nu fie organizate logic. Însă bucătăria modernă nu a apărut din rafinament estetic, ci din epuizare fizică: din prea mulți pași inutili, din curățarea dificilă a legumelor și din lucrul în poziții incomode.

Femeile au redesenat spațiul

Multe dintre soluțiile pe care le considerăm astăzi „inovatoare” au fost create acum un secol de femei care nu mai acceptau ca munca domestică să fie o corvoadă nesfârșită. Muzeul Național de Arte Decorative din Madrid găzduiește în aceste zile o expoziție dedicată femeilor inovatoare care au devenit fără să vrea „inginier domestic”.

1. Catharine Beecher a reproiectat și reorganizat casa (1841)

Una dintre pionierat a fost americanca Catharine Beecher. În tratatele sale, ea nu vorbea despre rețete, ci despre management. A fost prima care a organizat sarcinile casei pe zile ale săptămânii și a proiectat dulapuri specifice pentru depozitare, încercând să dea muncii casnice aceeași demnitate și rigoare pe care o avea munca bărbaților în fabrici sau birouri.

2. Christine Frederick a gândit ptima bucătărie ergonomică (1912)

Câteva decenii mai târziu, Christine Frederick și-a transformat propria casă într-o „stație experimentală”. Folosind cronometrul, ea a analizat cât timp pierde o femeie deplasându-se haotic între masa de lucru și chiuvetă. Concluzia ei a fost revoluționară: mobila trebuie aliniată la aceeași înălțime. Astfel s-a născut strămoșul blatului de bucătărie continuu. Ea a introdus și scaunul reglabil, pentru ca multe sarcini să poată fi făcute stând jos.

3. Lillian Gilbretha inventat „triunghiul de lucru”

Inginer și psiholog, Lillian Gilbreth a dus analiza la un nivel aproape matematic. Prin fotografii și filmări ale mișcărilor, ea a trasat trasee care eliminau gesturile inutile. Cercetările ei au pus bazele conceptului de „triunghi de lucru” (chiuvetă – aragaz – depozitare), o regulă de aur în designul de interior care este valabilă și în zilele noastre.

Bucătăria din Frankfurt

Aceste idei născute în SUA au prins formă finală în Europa. Momentul de vârf a fost Bucătăria din Frankfurt (1926), creată de arhitecta Margarete Schütte-Lihotzky.

• Design compact: Proiectată pentru locuințele sociale mici, aceasta semăna izbitor cu bucătăriile moderne de astăzi.

• Inovații: Dulapuri cu sertare metalice etichetate pentru făină sau orez și blaturi escamotabile care acopereau chiuveta pentru a mări spațiul de lucru.

• Culoarea funcțională: Mobilierul era vopsit într-un albastru închis nu pentru estetică, ci pentru că studiile de atunci sugerau că acest ton respinge muștele.

O moștenire invizibilă

De la coșul de gunoi cu pedală, până la rafturile de pe ușa frigiderului sau suportul de prosoape de hârtie pe perete, micile detalii care ne fac viața mai ușoară astăzi sunt rezultatul unei lupte pentru mai puțină muncă desfășurată de femei în bucătărie.

Povestea acestor femei reamintește că designul eficient nu este un lux, ci o soluție la problemele reale ale vieții de zi cu zi. Expoziția „Inginerele casei și revoluția bucătăriei” va rămâne deschisă la Madrid până în septembrie, oferind o privire asupra modului în care nevoia de a „nu mai face atâtea drumuri inutile” a creat spațiile moderne de astăzi.