Românii petrec Paștele anul acesta mai mult acasă și cu mai multă prudență financiară / Tot mai mulți reduc cheltuielile și renunță la cadouri, iar mai mult de jumătate spun că vor pune mai puțină mâncare pe masă

Paștele din 2026 aduce schimbări vizibile în comportamentul românilor, pe fondul presiunilor economice și al incertitudinilor din ultima perioadă. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research și citat de Agerpres, majoritatea românilor aleg să petreacă sărbătoarea acasă, în familie, în timp ce bugetele sunt ajustate atent.

Datele arată că 85% dintre români vor petrece Paștele acasă, cel mai ridicat procent din ultimii trei ani, comparativ cu 79% în 2025 și 2024. Tendința reflectă o orientare mai accentuată către familie, dar și efectele directe ale contextului economic. Cu toate acestea, tinerii din Generația Z se diferențiază, 27% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani preferând ieșirile la restaurant, față de doar 9% la nivel general.

Masa de Paște se află sub presiunea inflației, iar acest lucru se vede clar în planurile de cheltuieli. 42% dintre români spun că vor aloca un buget mai mare decât anul trecut, însă această creștere reflectă mai degrabă ajustarea la scumpiri decât un consum mai ridicat. În același timp, 31% intenționează să reducă cheltuielile, iar 27% estimează că vor cheltui sume similare cu cele din 2025.

Mai puțină mâncare pe masă

Pe fondul acestor presiuni, șase din zece români estimează că vor pune mai puține produse pe masa de sărbătoare. Diferențele apar și în funcție de gen, femeile resimțind mai puternic impactul economic. Astfel, 35% dintre femei declară că vor reduce cheltuielile, comparativ cu 27% dintre bărbați. „Trei ani de date consecutive ne spun același lucru: românii sărbătoresc Paștele cu tot mai multă precauție financiară. Ceea ce e nou în 2026 este viteza schimbării”, a declarat Marius Luican. Acesta atrage atenția asupra creșterii cu 10% într-un singur an a celor care reduc bugetul, considerată un semnal important pentru piață.

În paralel, interesul pentru oferirea de cadouri continuă să scadă. Dacă în 2024, 67% dintre români intenționau să ofere daruri de Paște, procentul a scăzut la 58% în 2025 și la 55% în 2026. Cei care aleg totuși să ofere cadouri le direcționează în principal către copii (59%), partenerul de viață (57%) și părinți (40%).

Pe lângă ajustările financiare, românii își schimbă și modul de a sărbători. Aproape jumătate dintre respondenți, 48%, spun că au observat transformări în ultimii ani. Motivele invocate țin de dorința unui Paște mai autentic și mai puțin comercial (40%, în creștere de la 28% în 2025), dar și de adoptarea unui stil mai minimalist și mai prietenos cu mediul (26%). În același timp, interesul pentru o abordare modernă a sărbătorii este în scădere, ajungând la 24%, față de 35% anul trecut.

În ceea ce privește semnificația Paștelui, românii rămân ancorați în tradiție. 37% consideră că sărbătoarea este despre obiceiuri și tradiții, în timp ce 28% pun accent pe relațiile cu cei dragi, iar 25% văd un echilibru între cele două.

Religia, parte importantă din viața românilor

Obiceiurile religioase continuă să fie prezente în viața românilor, aproximativ jumătate declarând că țin post. Dintre aceștia, 12% respectă postul integral, 17% doar miercurea și vinerea, iar 16% doar în Săptămâna Mare.

Incertitudinea economică și politică influențează planurile de Paște pentru 81% dintre români. Reacția principală este orientarea către economisire, procentul celor care reduc cheltuielile din precauție crescând la 64%, față de 52% în 2025.

În ceea ce privește bugetele pentru minivacanță, aproape jumătate dintre respondenți, 47%, estimează cheltuieli între 500 și 1.500 de lei. Alți 36% spun că vor cheltui sub 500 de lei, în timp ce doar 13% alocă sume între 1.500 și 3.000 de lei.

Studiul a fost realizat online, în perioada 1-5 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.005 respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă utilizatoare de internet. Marja de eroare este de plus/minus 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Datele obținute conturează un Paște mai cumpătat, în care tradițiile și familia rămân centrale, dar sunt adaptate la realitățile economice ale momentului.