Criza îngrășămintelor se adâncește: presiuni asupra Bruxelles-ului după scumpirile provocate de războiul din Orientul Mijlociu

Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, aduce noi presiuni asupra Comisiei Europene, în condițiile în care fermierii și statele membre cer intervenții urgente. O reuniune la nivel înalt pentru evaluarea situației este programată pe 13 aprilie, potrivit AFP, citată de Agerpres.

După impactul războiului din Ucraina, agricultorii europeni se confruntă cu un nou șoc, odată cu izbucnirea conflictului din Iran. Aproximativ 30% din fluxurile globale de îngrășăminte tranzitează Strâmtoarea Ormuz, iar blocajele din zonă au dus la scumpiri rapide.

Italia a cerut deja, în urma unei videoconferințe cu circa 40 de state, crearea unui „coridor umanitar” care să permită transportul îngrășămintelor prin această rută strategică.

În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot, dependente de gazele naturale, a crescut cu aproximativ 20% într-o singură lună și se apropie de 500 de euro pe tonă.

„Vara trecută, le cumpăram cu 330 de euro pe tonă, iarna aceasta cu 380 de euro, iar de la criza din Iran, preţul a crescut şi mai mult. Situaţia este foarte dificilă”, a declarat Amaury Poncelet, cultivator de cereale din Belgia.

Specialiștii vorbesc despre o suprapunere de crize. Între conflictul din Iran și planurile Uniunii Europene de a opri importurile de îngrășăminte din Rusia, efectele se cumulează. „Cultivatorii de cereale nu mai pot să-şi câştige existenţa de trei ani”, a explicat Luc Vernet, de la Farm Europe, subliniind că suprafețele cultivate scad. În Franța, de exemplu, aproximativ 300.000 de hectare au fost retrase din producție după 2022.

Comisia Europeană, care pregătește un plan de acțiune pentru luna mai, este tot mai presată să ia măsuri suplimentare. Franța a relansat solicitarea de suspendare a taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, introdusă la 1 ianuarie.

Executivul european respinge însă această opțiune. Reprezentanții Comisiei susțin că au fost deja adoptate măsuri de sprijin, inclusiv suspendarea temporară a tarifelor pentru îngrășăminte, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus, precum și ajustări ale mecanismului de taxare a carbonului.

Autoritățile europene avertizează că renunțarea la această taxă ar crea dezechilibre, în condițiile în care mecanismul se aplică și altor industrii poluante, precum oțelul, aluminiul sau cimentul. În același timp, UE importă aproximativ 60% din îngrășămintele utilizate, ceea ce amplifică vulnerabilitatea sectorului.

Producătorii europeni insistă că menținerea și dezvoltarea capacităților interne de producție devin o chestiune strategică.

Comisia afirmă că monitorizează evoluția prețurilor și urmărește diversificarea surselor de aprovizionare, precum și consolidarea producției interne. Planul așteptat în luna mai ar urma să abordeze dezechilibrele structurale ale pieței.

În acest context, Bruxelles-ul încearcă să evite reluarea protestelor fermierilor. Ultima manifestație de amploare a avut loc în decembrie, când aproximativ 1.000 de tractoare au blocat zona instituțiilor europene, în semn de protest față de acordul comercial cu statele Mercosur.