Ce efect au, de fapt, grăsimile saturate asupra inimii / Mesajele sunt contradictorii, dar recomandările rămân prudente

O alimentație bogată în grăsimi saturate, provenite din alimente precum carnea roșie, untul, untura sau laptele integral, este asociată de mult timp cu creșterea colesterolului și a riscului cardiovascular, arată verywellhealth.com. Cercetările arată constant că înlocuirea acestor grăsimi cu variante nesaturate poate reduce riscul de boli de inimă. Asta mai ales în cazul persoanelor cu factori de risc crescuți.

Totuși, noile Ghiduri Alimentare pentru americani au readus în prim-plan surse de grăsimi saturate precum seu de vită sau untul, o abordare care a ridicat semne de întrebare în rândul specialiștilor privind coerența mesajului de sănătate publică.

Cine beneficiază de reducerea grăsimilor saturate

Un amplu studiu de sinteză a fost publicat în revista Annals of Internal Medicine. Documentul arată că persoanele cu risc cardiovascular ridicat au mai puține infarcturi și evenimente cardiovasculare atunci când înlocuiesc grăsimile saturate. Sunt preferate grăsimi polinesaturate, precum cele din uleiurile vegetale sau pește. Rezultatele întăresc dovezile existente, care leagă consumul crescut de grăsimi saturate de un risc mai mare de boli cardiovasculare. Aceste grăsimi cresc nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterol „rău”, care favorizează formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor. Din acest motiv, American Heart Association recomandă limitarea strictă a grăsimilor saturate în alimentație.

„Cele mai recente dovezi arată că persoanele cu risc cardiovascular crescut, cu colesterol LDL ridicat, hipertensiune, diabet sau antecedente de boală cardiacă, beneficiază cel mai mult de reducerea grăsimilor saturate. Pentru cei cu risc scăzut, efectul este mai mic, dar asta nu înseamnă că grăsimile saturate sunt inofensive”, a explicat dieteticianul Debbie Petitpain.

De ce trebuie prudență și la persoanele cu risc scăzut

Analiza arată că persoanele cu risc cardiovascular scăzut au înregistrat beneficii minime în urma acestor schimbări alimentare pe o perioadă de cinci ani. Specialiștii avertizează însă că această concluzie nu trebuie interpretată ca o garanție de siguranță. „Perioada de urmărire a fost de doar cinci ani. Prin definiție, cineva cu risc scăzut este puțin probabil să aibă un eveniment cardiovascular într-un interval atât de scurt”, a explicat cardiologul Sean Heffron. Potrivit acestuia, o dietă bogată în grăsimi saturate poate crește riscul pe termen mai lung, la 10 sau 15 ani.

Ce spun recomandările oficiale

Ghidurile alimentare actuale recomandă ca grăsimile saturate să nu depășească 10% din totalul caloriilor zilnice. Este un prag neschimbat față de edițiile anterioare. Asociația Americană a Inimii este și mai strictă, stabilind limita la 6% și recomandând reducerea consumului de unt, untură, seu, lactate integrale și carne grasă.

Specialiștii spun însă că, dincolo de procente, abordarea practică este reducerea treptată a acestor grăsimi. Pentru unii, asta poate însemna eliminarea aproape completă. Pentru alții, reducerea frecvenței, de exemplu consumul unui burger o dată la câteva zile, nu zilnic.

Sunt grăsimile saturate „bune” sau „rele”?

„Grăsimile saturate nu sunt nici bune, nici rele în sine. Impactul lor depinde de cantitatea consumată, de modelul alimentar general, de riscul individual și de ce alimente le înlocuiesc”, subliniază Debbie Petitpain. Experții atrag atenția că focalizarea exclusivă pe un singur nutrient poate distrage de la imaginea de ansamblu. Bolile cardiovasculare rămân una dintre principalele cauze de deces, iar modelele alimentare globale – bogate în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, cu puține alimente ultraprocesate – au un impact mult mai mare asupra sănătății decât orice nutrient luat izolat.