FOTO: Freepik
Momentul în care luăm prânzul poate influența semnificativ nivelul de energie, capacitatea de concentrare și starea generală pe parcursul zilei. Specialiștii susțin că nu există o oră fixă universală pentru masa de prânz. Mult mai important este intervalul dintre micul dejun și prânz, arată verywellhealth.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În medie, prânzul ar trebui consumat la patru sau cinci ore după micul dejun. O persoană care mănâncă dimineața la ora 07.00 va simți nevoia de prânz în jurul orei 12.00. Dacă micul dejun este mai târziu, și prânzul se va decala în mod natural.
De ce intervalul de patru–cinci ore este ideal
Acest interval se potrivește cu modul în care organismul gestionează glucoza. Consumul de alimente înainte ca nivelul zahărului din sânge să scadă previne apariția oboselii, a senzației de „ceață mentală” și a scăderii capacității de concentrare.
Ritmul circadian, adică ceasul biologic intern, favorizează procesarea alimentelor mai devreme în cursul zilei. Digestia și reglarea glicemiei funcționează mai eficient în prima parte a zilei. Un prânz luat la timp ajută la menținerea unui nivel constant de energie. Dacă prânzul este luat prea devreme, la mai puțin de trei ore după micul dejun, se pot suprapune cantități mari de carbohidrați. Acest lucru poate duce ulterior la scăderi bruște ale glicemiei. În schimb, amânarea excesivă a prânzului poate provoca iritabilitate, dureri de cap și tendința de a mânca prea mult.
Ce se întâmplă când sărim peste prânz
Sărirea mesei de prânz sau amânarea ei prelungită reduce aportul de glucoză, principalul combustibil al creierului. Scade atenția, motivația și productivitatea. Întârzierea meselor poate deregla ritmul biologic și poate muta senzația de foame spre seară. Astfel, cina ajunge prea aproape de ora de culcare, ceea ce afectează somnul.
Intervalele prea mari între mese pot favoriza hipoglicemia, manifestată prin tremur, oboseală și schimbări de dispoziție. Pot apărea și carențe de nutrienți. Organismul începe să economisească energie, ceea ce poate contribui în timp la creșterea în greutate.
Legătura dintre orarul meselor și ceasul biologic
Organismul procesează alimentele mai eficient dimineața și la prânz. Metabolismul încetinește seara. De aceea, majoritatea caloriilor ar trebui consumate mai devreme în cursul zilei. Dacă micul dejun este la ora 07.30, un prânz între 11.30 și 12.30 este potrivit. Cina ar trebui încheiată ideal între 17.00 și 19.00. Prânzul trebuie să fie la patru–cinci ore înainte de cină.
Menținerea unui orar constant al micului dejun ajută la stabilirea prânzului. Mesele echilibrate, cu proteine, fibre și grăsimi sănătoase, susțin energia și previn scăderile bruște de glicemie.
Gustările pot fi folosite strategic. O gustare mică poate oferi energie fără a afecta pofta de mâncare. Hidratarea este esențială, deoarece deshidratarea ușoară poate imita senzația de foame și oboseala. Observarea propriilor ritmuri zilnice ajută la ajustarea programului alimentar.
Dacă apare foamea înainte de prânz, sunt indicate gustările care combină proteine și fibre. Iaurtul, nucile, semințele sau un fruct cu unt de arahide oferă energie constantă și mențin glicemia stabilă.
Factori care pot schimba ora ideală a prânzului
- Mărimea și compoziția micului dejun influențează senzația de foame. Un mic dejun bogat în proteine și fibre menține sațietatea mai mult timp.
- Nivelul de activitate contează. Antrenamentele matinale cresc consumul de energie. Digestia diferă de la o persoană la alta.
- Persoanele cu diabet sau rezistență la insulină pot avea nevoie de intervale mai scurte între mese.
Respectarea unui ritm alimentar adaptat organismului ajută la menținerea energiei, a concentrării și a sănătății pe termen lung.
