FOTO: Dreamstime/Joshua Resnick
Ceea ce era cândva un simbol al mâncării rapide și accesibile începe să devină un lux în tot mai multe țări europene. Prețul burgerilor crește constant, pe măsură ce carnea de vită se scumpește, iar efectivele de bovine din Uniunea Europeană continuă să scadă, fără a mai putea acoperi cererea ridicată, notează Euractiv.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Pentru fermieri, majorarea prețurilor este o veste bună, însă mulți se întreabă cât va dura acest context favorabil. La celălalt capăt al lanțului de aprovizionare, proprietarii de baruri și restaurante resimt presiunea directă a costurilor mai mari.
Metin, proprietarul pubului irlandez Kitty O’Shea’s, situat în apropierea sediului Comisiei Europene din Bruxelles, spune că asocierea dintre o bere și un burger nu mai este de mult o ofertă accesibilă. După ce a majorat prețul burgerilor anul trecut, se pregătește să facă același lucru și în luna ianuarie.
„În 2023, un kilogram de carne de vită costa 9 euro. În 2024, a ajuns la 10,50 euro. Anul acesta, a ajuns la 13 euro. Nu avem de ales”, a spus Metin, sprijinit de bar, într-o după-amiază mai liniștită.
Fenomenul nu este specific doar Bruxelles-ului. La nivelul Uniunii Europene, prețurile carcaselor de bovine tinere au crescut cu aproximativ 30% în luna noiembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În unele țări, precum Grecia, prețurile de retail pentru carnea tocată aproape s-au dublat.
Datele Comisiei Europene arată că prețurile medii lunare ale carcaselor de bovine tinere în Uniunea Europeană au urcat semnificativ în 2024 și 2025, atingând valori record, ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă. Explicația este una clasică din punct de vedere economic: oferta se restrânge, în timp ce cererea rămâne puternică, mai ales pentru produsele procesate, care aduc valoare adăugată.
„Burgerizarea” gusturilor
Consumul total de carne de vită în Europa a rămas relativ stabil în ultimii ani, însă tipul de produse preferate de consumatori s-a schimbat. Cererea se îndreaptă tot mai mult către carnea tocată, de preferat sub formă de chiftea, fenomen descris de specialiști drept „burgerizarea” gusturilor.
Potrivit lui Yari Vecchio, cercetător în economie agricolă și alimentară la Universitatea din Bologna, această tendință reflectă o „industrializare a gustului”, în care consumatorii preferă texturi moi, ușor de mestecat, și arome imediate. Tăieturile tradiționale și metodele clasice de gătit sunt înlocuite treptat de carnea tocată, care oferă aceste caracteristici în mod natural.
Deși carnea tocată este, în principiu, mai ieftină, Vecchio explică faptul că procesarea ei sub formă de chiftele adaugă valoare, iar profiturile se mută de la fermieri către procesatori, cei care controlează textura, gustul și calitatea produsului. Astfel, un burger „gourmet” de 15 euro poate fi realizat dintr-o carne mai ieftină decât un steak, fără ca acest lucru să se reflecte în prețul final.
Efectele asupra consumului sunt inegale. În timp ce o parte dintre europeni cumpără mai puțină carne de vită din cauza inflației alimentare, cheltuielile totale rămân ridicate. În Italia, de exemplu, consumul de carne de vită a scăzut cu 1%, însă cheltuielile au crescut cu 8%, potrivit lui Vecchio.
Tot mai puține vaci în Europa
Problema de fond rămâne scăderea efectivelor de bovine. „În 2005 existau 80 de milioane de bovine pentru carne în UE, iar în 2024 numărul a scăzut la 72 de milioane, în ciuda extinderii Uniunii”, a declarat Paolo Patruno, secretar general adjunct al asociației europene a industriei de procesare a cărnii, Clitravi.
În Franța, situația este agravată de boli. „Din cauza bolii limbii albastre, fermierii francezi au pierdut 200.000 de viței anul trecut, ceea ce are un impact asupra efectivelor de vaci din prezent”, a explicat Cédric Mandin, secretar general al Federației Naționale a Producătorilor de Carne de Vită din Franța.
La acestea se adaugă condițiile dificile de muncă, care îi determină pe mulți crescători să renunțe la activitate. Costurile de producție în creștere, dificultățile de implementare a Politicii Agricole Comune, influența Pactului Verde asupra politicilor naționale, regulile mai stricte privind bunăstarea animalelor și birocrația tot mai apăsătoare contribuie la declinul sectorului.
În paralel, Yari Vecchio vorbește despre o „convergență fără precedent” de șocuri economice și schimbări structurale, la care se adaugă decenii de selecție genetică pentru calitate, ce au redus treptat numărul unităților de animale.
Beneficii pe termen scurt, incertitudini pe termen lung
Creșterea prețurilor aduce beneficii fermierilor, cel puțin pe termen scurt. „Este o veste excelentă pentru producători, care au fost mereu nevoiți să se confrunte cu prețuri sub nivelul corect”, a spus Mandin.
Totuși, puțini cred că aceste prețuri ridicate vor reuși să inverseze declinul pe termen lung al creșterii bovinelor. „Avem nevoie de tineri. Jumătate dintre fermierii noștri au peste cincizeci de ani”, a avertizat Mandin, subliniind că costurile ridicate de intrare în domeniu și barierele birocratice fac puțin probabilă revenirea noilor generații.
În plus, fermierii se tem că importurile mai ieftine ar putea șterge rapid câștigurile recente. Importurile de carne de vită în UE au crescut deja cu 13% în acest an, impulsionate de livrările din America de Sud. Acordul comercial UE–Mercosur planează ca o amenințare majoră, deoarece ar putea deschide piața europeană pentru volume mari de carne provenite din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, regiuni care au un surplus de producție.
„Trebuie să protejăm producția europeană”, a avertizat Mandin.
