România a pierdut 2.600 de soiuri locale, avertizează Costel Vînătoru, specialist în genetică vegetală: „Suntem dependenți de importuri”

Cercetătorul științific Costel Vînătoru, specialist în genetică vegetală, afirmă, într-un interviu acordat G4Food, că România a pierdut peste 2.600 de soiuri locale de legume și plante, un tezaur agricol unic, dispărut „în tăcere” după anii ’90, pe fondul desființării unităților de cercetare, lipsei de finanțare și expansiunii agresive a companiilor străine. Astăzi, România, care obișnuia să exporte semințe în Olanda, depinde în totalitate de importuri, iar odată cu acestea intră și boli noi.

„Am pierdut un adevărat tezaur genetic deoarece nu au fost finanțate programe de conservare. Nu am avut bănci de gene care să protejeze aceste resurse, iar multe unități de cercetare de profil au fost desființate, dispărând odată cu ele și soiurile. A existat și un interes din partea unor companii străine sau firme care și-au însușit aceste resurse, iar în lipsa protecției, unele soiuri românești au ajuns să fie vândute sub alte denumiri”, a declarat el pentru G4Food.

Costel Vînătoru a povestit cum, după anii ’90, acest tezaur s-a pierdut. În plus, conform sursei citate, poroducerea de semințe noi a fost distrusă, deși România aducea profit semnificativ prin exportul de semințe. „Eu însumi am produs semințe de roșii pentru Olanda. Eram mari producători și aveam suprafețe vaste dedicate acestui sector. Astăzi, din păcate, suntem dependenți de importuri. România nu-și mai poate asigura singură necesarul de semințe”, a menționat el.

Toate semințele cultivate în sere sunt acum din import. Din afirmațiile sale, nu avem nici măcar 1% semințe românești în acest sector. El consideră faptul că am ajuns într-o capcană economică, iar pierderile financiare pentru România sunt considerabile, iar odată cu importurile au pătruns și boli noi.

Exemple de soiuri pierdute:

• Pătlăgelele „Țepele Danubiana”, „Bucureștene”
• Pepenii – două soiuri de Lovrin, extrem de gustoase, dar dispărute din cultură
• Ceapa aurie

Motivele dispariției:

• Desființarea unităților de cercetare care produceau aceste soiuri
• Companiile străine, cu un marketing agresiv, au cucerit piața
• Lipsa unei strategii coerente în România

Soluții:

Costel Vînătoru consideră că ar trebui să existe sprijin real pentru recuperarea soiurilor, în măsura în care mai pot fi găsite. Investițiile sunt reduse, iar pentru conservare este nevoie de adevărate celule și centre specializate.

„Este cu atât mai grav cu cât toate demersurile către autorități au rămas fără rezultat. Puțini oameni lucrează efectiv în acest domeniu, iar nevoia este uriașă. Proiectul nu a fost bine înțeles și evoluează greu din lipsă de personal. Chiar și așa, am reușit să salvăm peste 20.000 de soiuri până în prezent”, a concluzionat el.

Citește și

Cremă de zahăr ars, desertul pe care nu-l refuză nimeni / Pare complicat, dar se prepară ușor și repede, trebuie doar să ai răbdare cât se coace

Mâncare rapidă și sănătoasă cu spanac congelat / Este ideală pentru post sau pentru cei care țin dietă

Nou trend pe rețelele sociale: un shot de ulei de măsline, pentru a scăpa de kilogramele în plus / Medicii avertizează asupra exceselor și spun că efectele sunt modeste

Cele mai frumoase deserturi europene de Crăciun și poveștile lor/ Zece prăjituri emblematice pentru masa de Crăciun din Europa