Postul ortodox, „regimul alimentar” care stă la baza dietelor moderne? / Tania Fântână (nutriționist): Ambele promovează consumul ridicat de legume, fructe, leguminoase, semințe și cereale integrale

Din start vreau să spun că nu sunt o persoană religioasă, nu încerc să conving pe nimeni de nimic prin acest articol. Sunt doar câteva observații ce nu pot fi ignorate din tot ce se spune despre mâncare în ultimii ani. Nu știu cum să spun, dar mie nu mi se par noutăți.
Am crescut alături de o bunică ce ținea absolut toate posturile religioase, la țară, aplicând cele mai simple principii în ceea ce privește alimentația.

Ce presupune postul ortodox?

• Eliminarea produselor de origine animală: carne, lapte, brânză, ouă.

• Perioade clare: Postul Paștelui (cel mai lung și mai strict), Postul Crăciunului, al Sfinților Apostoli și al Maicii Domnului.
  Practic, în restul perioadelor ai liber la a consuma produse de origine animală. Cred că asta îți asigură echilibru și nu îți dă șansa să exagerezi nici cu produsele vegetale, aducându-ți carențe, dar nici cu cele animale.

• Unele dezlegări: la pește, vin și ulei, în anumite zile. Asta te ajută să îți ții poftele sub control și să le mai lași să iasă la iveală. Ai astfel și echilibrul emoțional asigurat.

• Dimensiune spirituală: nu este doar o schimbare alimentară, ci și una de disciplină interioară — rugăciune, renunțare, cumpătare. Învățăm astfel că mâncarea este parte integrantă a ceea ce suntem, a acțiunilor noastre și a personalității.

Ce presupune o dietă modernă?

Termenul „dietă modernă” este foarte larg, dar cele mai populare direcții actuale includ:

• Dieta mediteraneană, bazată pe legume, fructe, pește, ulei de măsline, semințe.

• Dieta vegetariană/vegană, eliminarea totală sau parțială a produselor animale. Poate aduce dezechilibre nutriționale și multă frustrare.

• Flexitarianismul, reducerea consumului de carne, dar nu eliminarea totală.

• Diete de slăbit (low-carb, fasting intermitent etc.), centrate pe obiective de greutate, nu neapărat pe tradiții.

Practic, prin respectarea unor reguli simple, ancestrale, se ajunge la acel echilibru către care noi acum, folosind metode complicate, pare că ne îndepărtăm tot mai mult.

Asemănări între post și dietele moderne

• Accent pe alimente vegetale
  Ambele promovează consumul ridicat de legume, fructe, leguminoase, semințe și cereale integrale.
  Grăsimile saturate, prezente din plin în alimentele de origine animală, nu mai sunt benefice omului modern, ocupat, sedentar și cumva ghiftuit de mâncare de tot soiul.

Studiile arată că o dietă bogată în plante reduce riscul de boli cardiovasculare și diabet.

• Reducerea grăsimilor animale și a colesterolului
  Atât postul, cât și dietele vegetariene/vegane duc la scăderea colesterolului total și a LDL („colesterolul rău”).

Un studiu realizat în Grecia pe perioada Postului Paștelui a arătat îmbunătățiri ale profilului lipidic după doar 6 săptămâni.

Așadar, orice mic efort pe care îl facem este benefic și nu este în zadar. Nu e nevoie să fim perfecți chiar în fiecare zi. Nimeni nu poate atinge acest nivel.

• Controlul porțiilor și al obiceiurilor alimentare
  Postul impune restricții clare și un cadru, asemănător cu regulile din dietele moderne, care structurează mesele.
  Deși postul ortodox are puține reguli, acestea sunt cât se poate de ferme.

Pentru mulți, aceste reguli duc la o alimentație mai conștientă și mai echilibrată, și cumva reușesc să spargă unele tipare de mâncat nesănătos sau inconștient.

• Accent pe alimente neprocesate
  Poate cea mai importantă problemă a modului în care noi mâncăm este faptul că acum consumăm alimente foarte procesate.
  Modul simplu de a mânca pare cel mai complicat de ținut în zilele noastre datorită accesului greoi la alimente naturale sau restricționat pe baza prețului ridicat al acestora.

Atunci când simțiți că nu reușiți să dați de cap modului de a vă alimenta, poate nu ar fi rău să vă aduceți aminte cum făceau bunicii voștri asta și dacă nu cumva ați putea adopta măcar câteva reguli din acea vreme.