FOTO: Dreamstime/ David Moreno Hernandez
Două studii recente reaprind discuția despre glifosat, unul dintre cele mai utilizate erbicide din lume. Substanța, ingredient principal în Roundup, este folosită masiv în agricultură, dar și în grădini sau spații industriale. Deși autoritățile europene și americane îl consideră sigur atunci când este folosit conform instrucțiunilor, cercetările noi ridică suspiciuni privind legătura cu diverse forme de cancer, chiar la niveluri considerate anterior inofensive, porivit foodandwine.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Glifosatul este un erbicid neselectiv, ceea ce înseamnă că distruge majoritatea plantelor. În SUA a fost introdus în 1974 de Monsanto și a devenit rapid unul dintre cele mai răspândite pesticide. Se aplică pe frunze, reglează creșterea și maturizarea culturilor și se folosește inclusiv pentru combaterea plantelor acvatice.
Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) a concluzionat în 2020 că substanța nu prezintă riscuri pentru sănătate atunci când este utilizată corect. Totuși, agenția își reanalizează poziția și promite o evaluare mai detaliată, în contextul apariției unor noi date științifice.
Cum ajunge în contact cu oamenii
Populația generală intră în contact cu glifosatul prin aer, apă sau sol contaminate în zone agricole. Urme de substanță se pot găsi și în alimente, deși la nivel redus. Lucrătorii agricoli, peisagiștii sau persoanele care locuiesc lângă câmpuri tratate au, însă, o expunere mai ridicată.
Potrivit ghidului toxicologic al Departamentului american pentru Sănătate, glifosatul este absorbit prin tractul digestiv și respirator, circulă în sânge și ajunge la ficat, rinichi și creier. Nu se acumulează semnificativ în organism, dar au fost raportate efecte respiratorii, dermatologice și chiar impact asupra reproducerii.
Studii care ridică semne de alarmă
Un studiu publicat în august de cercetători chinezi arată că glifosatul ar putea interfera cu anumite proteine esențiale pentru funcționarea rinichilor. Modelele computerizate sugerează că substanța poate declanșa reacții în lanț la nivel genetic, cu posibile consecințe în apariția bolilor renale și a cancerului.
În iunie, Institutul Ramazzini din Italia a prezentat rezultatele unui experiment pe șobolani expuși la glifosat încă din perioada prenatală. Cercetătorii au constatat o creștere a incidenței leucemiei și a altor tipuri de cancer, inclusiv la nivelul pielii, ficatului, tiroidei și oaselor. „Studiul nostru aduce dovezi independente privind caracterul cancerigen al glifosatului”, a declarat Daniele Mandrioli, directorul centrului de cercetare oncologică al institutului.
Bayer, compania care a preluat Monsanto, contestă aceste rezultate, acuzând deficiențe metodologice. Totuși, glifosatul a mai fost asociat în ultimii ani cu inflamații hepatice, efecte asupra microbiomului intestinal și posibile riscuri neurologice.
Reacția autorităților și presiunea publică
Deocamdată, nici EPA și nici alte agenții guvernamentale din SUA nu intenționează să interzică substanța. Un raport preliminar al Casei Albe privind sănătatea copiilor menționează doar campanii de informare, fără a propune restricții suplimentare.
În schimb, societatea civilă cere măsuri drastice. Peste 500 de semnatari, printre care organizații precum Moms Across America, au transmis o scrisoare în care acuză guvernul că „susține un sistem alimentar toxic care ne otrăvește”. Ei solicită interzicerea pesticidelor periculoase și protejarea sănătății publice.
Procese și despăgubiri uriașe
În paralel, Bayer se confruntă cu zeci de mii de procese intentate de persoane care acuză glifosatul că le-a provocat cancer. Compania a încheiat deja 17.000 de înțelegeri amiabile și a pus deoparte peste 11 miliarde de dolari pentru litigii. Totuși, peste 60.000 de cazuri rămân pe rolul instanțelor americane.
Specialiștii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, realizate direct pe oameni, pentru a clarifica impactul glifosatului asupra sănătății. Deocamdată, datele sunt contradictorii, iar autoritățile continuă să susțină folosirea substanței în agricultură.
Totuși, noile cercetări sugerează mecanisme biologice concrete prin care glifosatul ar putea dăuna organismului. Confirmarea acestor ipoteze ar putea duce la strategii de prevenție și tratament, dar și la reglementări mai stricte pentru protejarea sănătății publice.
