Via Transilvanica ar putea deveni un motor economic pentru satele României. Manuela Iftimoaei, ADV România: „Drumețul caută experiențe inedite” / De la cazare și gastronomie, la afaceri care țin oamenii în comunități

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Via Transilvanica nu este doar un traseu pentru drumeți, ci poate deveni și o oportunitate economică pentru comunitățile rurale pe care le traversează. Cazarea, transportul, serviciile pentru drumeți, dar și gastronomia locală pot genera venituri și, în același timp, pot contribui la păstrarea oamenilor în comunitățile lor. Manuela Iftimoaei, de la Fundația „Alături de Voi” România, explică pentru G4Food cum poate fi transformat un traseu turistic într-un motor pentru economia locală.

Via Transilvanica se întinde pe mai bine de 1.400 de kilometri și traversează 10 județe, în special prin comunități rurale. Modelul este inspirat de Camino de Santiago, traseul din Spania care a devenit, în timp, mult mai mult decât o rută pentru pelerini și turiști: un ecosistem economic pentru localitățile aflate de-a lungul drumului.

În România, unul dintre proiectele care încearcă să creeze acest ecosistem este Acceleratorul de Întreprinderi Sociale pe Via Transilvanica, derulat de Fundația „Alături de Voi” România în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social.

Programul a atras peste 280 de înscrieri, iar 80 de inițiative au ajuns în etapa de depunere a planurilor de afaceri.

„Via Transilvanica este inspirată dintr-un model care funcționează în Spania, vorbind de El Camino. Este un program inițiat de frații Ușeriu, un drum care străbate peste 1.400 de kilometri și care trece prin 10 județe, în special prin comunități locale, din mediul rural”, explică Manuela Iftimoaei.

Potrivit acesteia, miza este ca drumeții să intre în contact cu oamenii din comunitățile pe care le traversează, iar aceștia să poată dezvolta servicii adaptate nevoilor celor care parcurg traseul.

„Lucrul acesta presupune punerea în contact a drumeților cu ospitalierii, cu cei care locuiesc în acele comunități rurale și care au nevoie de sprijin și de inițiative antreprenoriale pentru a veni cu servicii utile drumeților care le traversează ținuturile”, spune reprezentanta ADV România.

De la cazare și transport la puncte gastronomice

Ideile apărute în cadrul programului sunt diverse și pornesc, în primul rând, de la nevoile concrete ale celor care parcurg Via Transilvanica.

Sunt propuse servicii de cazare adaptate drumeților, inclusiv dotarea acestora cu mașini de spălat și uscătoare, servicii de transport între diferite puncte ale traseului, servicii de masaj, dar și soluții mai puțin obișnuite.

„Am descoperit foarte multe inițiative interesante, plecând de la servicii de cazare adaptate drumeților până la puncte gastronomice. La utilarea acestor servicii de cazare, de exemplu, cu mașini de spălat și uscat, echipamente, pentru că un drumeț pe Via Transilvanica are nevoie de acest fel de servicii pentru a-și putea continua drumul”, explică Manuela Iftimoaei.

Un alt tip de inițiativă propusă este transportul drumeților de la un punct la altul sau oferirea unor servicii de recuperare după zile întregi de mers.

„Vorbim de servicii de masaj, pentru că un drumeț atunci când merge foarte mult are nevoie și de servicii care să-l ajute și să se relaxeze pentru a putea continua drumul”, spune ea.

Printre ideile considerate inovatoare se numără și mici puncte de unde drumeții își pot cumpăra produse de care au nevoie, lăsând banii într-un sistem bazat pe încredere.

Gastronomia locală, una dintre marile oportunități

Un drumeț are nevoie să mănânce, dar masa poate deveni în același timp o formă de a descoperi locul prin care trece. Iar România are, de-a lungul celor 10 județe traversate de Via Transilvanica, o diversitate gastronomică și culturală care poate fi transformată într-o experiență turistică.

„În primul rând, drumețul mănâncă de foame. Dar, în același timp, experimentezi și zona de tradiții ale locului. Și vorbim despre Via Transilvanica, despre o multitudine de puncte ale țării care oferă o diversitate în ceea ce privește tradițiile”, explică Manuela Iftimoaei.

De la Bucovina și până la celelalte regiuni traversate de traseu, călătoria poate deveni, în viziunea sa, o adevărată hartă a tradițiilor românești. Un exemplu este cel al unei femei cunoscute pe traseu pentru ciorba sa de pleurotus. În cadrul programului există chiar o inițiativă antreprenorială care pornește de la această poveste și urmărește dezvoltarea unei culturi de pleurotus care să poată fi folosită în bucătăria respectivă și oferită drumeților.

„Punctele de gastronomie locală reprezintă un punct de interes major pentru acest tip de inițiativă, pentru că, pe lângă serviciile de cazare, obligatoriu sau în mod normal, drumețul caută și această experiență culinară”, spune Manuela Iftimoaei.

Ce poate învăța România de la Camino de Santiago

Paralela cu Camino de Santiago este una firească. În Spania, traseul a devenit în timp un ecosistem în care pelerinii generează venituri pentru pensiuni, restaurante, magazine, producători locali și furnizori de servicii.

Întrebarea este dacă Via Transilvanica poate ajunge să aibă un rol similar în România.

Manuela Iftimoaei consideră că există premisele, însă dezvoltarea trebuie să respecte specificul traseului.

„Drumețul de pe Via Transilvanica nu caută lux, nu caută pensiuni de 4-5 stele, caută aceste experiențe inedite.”

Tocmai de aceea, în cadrul programului de antreprenoriat social au fost urmărite servicii simple, flexibile și adaptate nevoilor celor care parcurg traseul.

„Ne referim la servicii simple, dar adaptate, flexibile nevoilor drumeților și în acord cu ceea ce oferă natura și cu ceea ce oferă ospitalierii prin intermediul propriilor gospodării.”

Acest tip de turism este văzut ca o formă de turism lent, în care experiența contează mai mult decât confortul standardizat.

„De aceea Via Transilvanica, cu siguranță, este un model de turism lent, un model de turist care sperăm noi să atragă cât mai mulți drumeți, pentru că ceea ce se întâmplă pe Via Transilvanica este ofertant nu neapărat doar pentru turiștii din România, dar întâlnim foarte mulți turiști care vin din afară și apreciază relieful, apreciază serviciile pe care le oferă ospitalierii de pe Via Transilvanica.”

Ce înseamnă, de fapt, impactul social

Proiectul nu urmărește doar ca oamenii să câștige bani din trecerea drumeților prin comunitățile lor. Ideea de bază este ca banii și activitatea economică să producă efecte mai largi în comunitate.

„Când vorbim de impact social, vorbim de dezvoltarea comunităților, vorbim de niște inițiative care să rămână în comunitate, să le dezvolte și să țină oamenii acolo”, explică Manuela Iftimoaei.

Asta poate însemna locuri de muncă, susținerea școlilor din mediul rural, valorificarea produselor agricole locale sau protejarea mediului.

„Ne putem gândi la locuri de muncă, ne putem gândi la școli din mediul rural care se pot activa datorită faptului că ospitalierii fiind determinați să rămână în zonă și educă copiii în aceste comunități.”

Un alt beneficiu poate ajunge direct la producătorii agricoli.

„Ne uităm la producătorii agricoli locali care pot să-și valorifice produsele crescute în propriile gospodării.”

În acest model, turistul nu mai este doar un consumator care trece printr-o localitate, ci poate deveni parte dintr-un circuit economic local.

8.000 de euro și doi ani de sprijin pentru ideile selectate

Inițiativele selectate în program beneficiază nu doar de finanțare, ci și de sprijin pentru punerea în practică a ideilor.

„Pe lângă faptul că aceste inițiative vor fi finanțate cu aproximativ 8.000 de euro, ele vin la pachet cu partea aceasta de mentorat, de consiliere individuală, pentru a sprijini ospitalierii să-și pună în practică ideile cu care au venit în competiție.”

Sprijinul include dezvoltarea planului de afaceri și partea de sustenabilitate, dar și legătura cu autoritățile locale.

„Vorbim de mentorat pe tot ceea ce înseamnă dezvoltarea unui plan de afaceri, de sustenabilitatea acestuia, de punere în legătură cu reprezentanții autorităților publice locale, care de regulă sunt cumva responsabile de autorizarea acestor puncte gastronomice locale.”

Există deja astfel de inițiative pe traseu care pot deveni exemple pentru alte comunități.

„Pe traseu avem astfel de inițiative care funcționează și care pot deveni un model de bună practică pentru alte județe pentru a fi implementate.”

O Via Transilvanica în care să conteze și poveștile oamenilor

Dincolo de cazare, mâncare sau transport, ceea ce poate diferenția traseul românesc este tocmai contactul cu oamenii și cu patrimoniul local.

În cadrul programului au apărut inclusiv idei care combină cazarea cu mici muzee, prezentarea costumelor tradiționale sau obiecte vechi, care pentru localnici pot părea uitate, dar care pentru un turist pot deveni parte din experiență.

„De fapt, despre aceasta este vorba: să descopere experiențe culturale, gastronomice, turistice, să poată interacționa cu alte persoane care sunt din această categorie. Și sunt o mulțime de povești frumoase povestite de ospitalieri în momentele în care ei au primit acești drumeți.”

Iar aceasta ar putea fi una dintre principalele resurse ale traseului: ceea ce există deja în comunități, dar nu a fost încă transformat într-o experiență pentru vizitator.

„Am întâlnit idei care integrează serviciile de cazare cu un muzeu, cu prezentarea unor costume tradiționale românești, cu obiecte uitate de lume, dar care pentru drumeți reprezintă un subiect de atracție.”

Peste 6.000 de întreprinderi sociale în România

Manuela Iftimoaei vorbește și despre dezvoltarea antreprenoriatului social în România, un domeniu care urmărește să combine activitatea economică cu un impact pozitiv asupra oamenilor și comunităților.

„Antreprenoriatul social este un domeniu relativ nou în România, dar este unul în continuă dezvoltare, pentru că antreprenoriatul social urmărește, pe lângă activitatea economică sau veniturile generate din activitatea economică, și partea de impact social, de mediu, ceea ce are beneficii pozitive asupra oamenilor, asupra comunităților.”

Potrivit acesteia, în România există deja peste 6.000 de întreprinderi sociale autorizate.

„Vorbim de peste 6.000 de întreprinderi sociale deja autorizate, care generează acest impact social în comunitate.”

Pentru Fundația „Alături de Voi” România, direcția nu este nouă. Organizația a derulat în timp proiecte în comunități marginalizate, în special în mediul rural, punând accent pe integrarea profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile și pe valorificarea resurselor locale.

Iar modelul propus pe Via Transilvanica încearcă să pună toate aceste elemente la aceeași masă: turistul, gospodarul, producătorul local, antreprenorul, comunitatea și natura.

Dacă modelul va funcționa la scară largă, Via Transilvanica ar putea deveni nu doar un drum pe care oamenii îl parcurg, ci și un drum prin care banii, experiențele și poveștile circulă între comunități și turiști.

Interviul integral cu Manuela Iftimoaei poate fi urmărit în materialul video de mai jos.