Dacă după administrarea unui vaccin cu tehnologie ARNm ai trecut printr-o noapte cu frisoane și febră de 38°C, în timp ce alte persoane abia au simțit înțepătura din braț, cauza nu este ghinionul sau lotul de vaccin, ci propria floră intestinală.
Un studiu de referință realizat de Institutul Max Planck din Germania și publicat în revista Science arată că microbiota intestinală funcționează ca un adevărat „termostat” imunitar, capabil să prefigureze răspunsul inflamator al organismului înainte de vaccinare.
Cercetarea a monitorizat 171 de adulți tineri înainte și după vaccinarea împotriva SARS-CoV-2. Voluntarii și-au măsurat temperatura de trei ori pe zi timp de două săptămâni și au furnizat probe biologice pentru analize metagenomice avansate.
Persoanele care au înregistrat o creștere a temperaturii corporale cu cel puțin 0,8°C peste media personală aveau un profil microbiotic diferit încă dinaintea administrării vaccinului.
Analiza genetică a identificat o prezență crescută a bacteriilor din genul Waltera. Aceste microorganisme sunt dotate cu flageli (mecanisme proteice de deplasare) și produc o cantitate mare de flagelină.
Flagelina activează direct receptorii celulelor imunitare ale gazdei, menținând un tonus inflamator cronic de joasă intensitate și stimulând eliberarea de citokine (cum este molecula IL-8).
„Datele noastre sugerează că producția cronică de flagelină în interiorul microbiomului intestinal uman stabilește tonusul imunitar care favorizează răspunsurile inflamatorii la vaccinare,” susține Dr. Kelsey Huus, cercetătoare la Institutul Max Planck și autoare principală a studiului.
Cercetătorii au demonstrat pe modele animale și organisme umane că această reacție inflamatorie exagerată nu aduce niciun avantaj imunitar real. Nivelul final de anticorpi protectori generați împotriva virusului este identic, indiferent dacă pacientul face sau nu febră.
După cum notează imunologul Bali Pulendran (Universitatea Stanford) în Science, semnalele microbiene exagerate nu amplifică protecția oferită de vaccin, ci contribuie exclusiv la apariția efectelor adverse neplăcute.
Analizând dieta participanților prin identificarea secvențelor ADN alimentare din probe, echipa de cercetare a constatat că riscul de a face febră a fost semnificativ mai mic în cazul veganilor și vegetarienilor, precum și al persoanelor care consumă predominant alimente vegetale integrale neprocesate.
În schimb, ingredientele din industria alimentară procesată stimulează direct proliferarea bacteriilor care provoacă inflamație. Aditivi precum carboximetilceluloza hrănesc bacteria Waltera și îi intensifică producția de flagelină. Experimentele pe animale au confirmat că dieta bogată în grăsimi și săracă în fibre amplifică semnificativ reacția febrilă la vaccin.
Frica de reacțiile adverse rămâne unul dintre principalele motive ale ezitării la vaccinare la nivel global. Descoperirea deschide calea unei abordări preventive simple și la îndemâna oricui, relatează ABC.
Deși sunt necesare studii clinice suplimentare, cercetătorii de la Institutul Max Planck sugerează că ajustarea alimentației cu câteva zile înainte de vaccinare, prin reducerea alimentelor ultraprocesate și creșterea aportului de fibre și legume neprocesate, ar putea preveni stările febrile și disconfortul de după injecție.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți