Unde găsești cea mai ieftină pizza din Europa. Cât s-au scumpit comenzile și cum își schimbă consumatorii preferințele

Pizza nu mai este o opțiune ieftină în Europa. În doar un an, prețurile au crescut cu aproape 8%, iar diferențele dintre țări și orașe rămân semnificative. Datele arată nu doar cât plătesc consumatorii, ci și cum inflația le schimbă alegerile, de la tipul de pizza comandat până la raportul dintre preț și cantitate, potrivit Euronews.com.

Prețul unei pizza obișnuite a crescut semnificativ în ultimul an, fiind cu aproximativ 7,75% mai mare față de 2024. Astfel, prețul median combinat a urcat de la 11,10 euro în 2024 la 11,96 euro în 2025, pe fondul presiunilor tot mai mari din economie, care se reflectă în costul alimentelor și al meselor comandate.

Datele provin dintr-un raport realizat de Foodora, care a analizat prețul unei pizza Margherita de bază în șase piețe europene — Austria, Cehia, Finlanda, Ungaria, Norvegia și Suedia — pe baza a milioane de comenzi din 2024 și 2025. Pe baza acestor date a fost construit un „pizza index”, care arată că, în medie, o pizza obișnuită s-a scumpit cu 7,75% într-un singur an, confirmând tendința generală de creștere a costurilor pentru consumatori.

Unde este cea mai ieftină pizza din Europa

Diferențele între țări sunt semnificative. Ungaria rămâne cea mai ieftină piață, cu un preț median de 8,75 euro în 2025, urmată de Cehia, unde o pizza costă în medie 9,47 euro. La polul opus se află Norvegia, de departe cea mai scumpă, cu un preț median de 17,60 euro.

Austria se situează la mijloc, cu 11,50 euro, în timp ce Suedia ajunge la 10,94 euro, iar Finlanda la 13,50 euro. Deși tendința generală este de creștere, evoluțiile diferă: Suedia și Finlanda au înregistrat ușoare scăderi de preț de la un an la altul, în timp ce Ungaria, Cehia, Austria și Norvegia au consemnat majorări.

Margherita, între scumpiri și ieftiniri locale

La nivel de oraș, diferențele sunt și mai vizibile. În unele cazuri, prețul unei pizza Margherita a scăzut considerabil: în Bergen (Norvegia), prețul median a coborât cu 15,85%, până la 15,72 euro, iar în Göteborg (Suedia) scăderea a fost de 15,81%, până la 11,93 euro.

Și în Austria au fost înregistrate ieftiniri, cu scăderi de 8,46% în Viena și 4,17% în Graz, chiar dacă media națională a crescut. În același timp, la Budapesta, prețul median a scăzut cu 5,44%, până la 9,21 euro, ceea ce menține orașul printre opțiunile accesibile din Europa Centrală.

La extreme, Szeged (Ungaria) este cel mai ieftin oraș din index, cu un preț median de 8,50 euro, în timp ce Lillestrøm (Norvegia) devine cel mai scump, cu 19,12 euro, după o creștere puternică într-un singur an.

De ce diferă atât de mult prețurile

Diferențele de preț sunt influențate de factori locali precum chiriile, costurile cu forța de muncă, nivelul concurenței între restaurante și intensitatea promoțiilor oferite de platformele de livrare. În același timp, raportul arată că și comportamentul consumatorilor se schimbă, tot mai mulți încercând să obțină un raport mai bun între preț și cantitate atunci când comandă mâncare.

Cum se schimbă preferințele consumatorilor

Analiza arată că nu doar prețurile evoluează, ci și alegerile consumatorilor. În toate cele șase țări analizate, pizza Margherita și cea cu salam au rămas cele mai populare opțiuni atât în 2024, cât și în 2025, însă locul al treilea din clasament s-a schimbat.

Dacă în 2024 topul era dominat de variante clasice și porții mai mici, în 2025 pizza Calzone — pliată și, de regulă, mai consistentă — a urcat pe poziția a treia, depășind opțiunile simple pe bază de șuncă. În același timp, pizza cu mai multe toppinguri, precum Capricciosa, sau variantele mai consistente, cum este Kebabpizza, câștigă tot mai mult teren.

Potrivit Foodora, această schimbare reflectă un criteriu tot mai important pentru consumatori: cât de sățioasă este masa raportat la prețul plătit. „Clienții sunt în continuare atenți la preț, dar evaluează tot mai mult valoarea în funcție de cât de consistentă și satisfăcătoare este pizza pentru banii cheltuiți”, arată analiza.

Tendința este în linie cu comportamente observate și în perioadele economice dificile din trecut, când consumatorii reduc cheltuielile în anumite zone — de exemplu, renunță la mesele în restaurant — dar aleg preparate mai consistente atunci când decid totuși să comande sau să mănânce în oraș.

Pizza nu mai este o opțiune ieftină

Inflația alimentară din zona euro a încetinit de la vârful de aproximativ 15,5% atins în martie 2023 la circa 2,5% în decembrie 2025, cu o medie de aproximativ 2,9% pe parcursul anului. Cu toate acestea, efectele scumpirilor anterioare se resimt în continuare în prețurile finale.

Economiștii de la European Central Bank arată că, pentru o masă, consumatorii plătesc în prezent cu aproximativ o treime mai mult decât înainte de pandemie, cele mai mari creșteri fiind la carne și produse lactate. Prețurile pentru carne de vită, pasăre și porc sunt acum cu peste 30% mai mari decât la finalul anului 2019.

Aceste costuri se reflectă direct în prețul pizzei, de la ingredientele de bază — grâu, roșii, brânză și toppinguri din carne — până la energia necesară pentru coacere și transport. Chiar dacă inflația generală începe să se tempereze, aceste creșteri cumulate mențin prețurile din meniuri la un nivel ridicat.

Pizza mai ieftină în Est, dar nu neapărat mai accesibilă

În țările cu venituri mai mici din Europa de Est și de Sud-Est, pizza rămâne mai ieftină în termeni nominali, însă povara este mai mare pentru consumatori. Familiile din aceste regiuni alocă, în medie, peste 20% din buget pentru alimente, comparativ cu mai puțin de 12% în economiile dezvoltate, astfel că impactul scumpirilor se resimte mai puternic, chiar și de la un nivel de preț mai scăzut.

Pizza, indicator economic… și chiar politic

Pizza a fost folosită, în mod surprinzător, și ca indicator indirect al tensiunilor globale. O teorie cunoscută sub numele de „Pentagon pizza index” susține că, în perioade de criză, comenzile de fast-food din jurul Pentagonului cresc, pe fondul activității intense a factorilor de decizie care apelează la livrări rapide, precum pizza.

Deși ipoteza este privită cu rezerve, ea arată cum un produs aparent banal poate reflecta dinamici economice și chiar geopolitice mai largi. Un alt exemplu este așa-numitul „frozen pizza trend”, potrivit căruia creșterea vânzărilor de pizza congelată poate semnala perioade de slăbiciune economică, atunci când consumatorii se orientează mai des către opțiuni mai ieftine.