Plafonarea adaosului la alimente, la votul final în Parlament / Comercianții avertizează asupra efectelor din piață: „Hârtia igienică are un preț mai mare decât ar fi în mod normal”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deputații votează miercuri prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la finalul anului 2026. Măsura, care se aplică în prezent pentru 17 categorii de produse, continuă să fie contestată de reprezentanții comercianților. Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), Feliciu Paraschiv, susține că plafonarea produce distorsiuni în piață și contribuie la scumpirea altor categorii de produse, potrivit Digi24.

Propunerea de prelungire a măsurii a primit deja aviz favorabil în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și urmează să fie supusă votului final în plen.

În prezent, 17 categorii de produse alimentare au adaosul comercial plafonat, printre care pâinea albă simplă, laptele, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, precum și fructele și legumele vrac.

ANCMMR: „Nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală într-o piață liberă”

Feliciu Paraschiv a declarat la Digi24 că organizația pe care o reprezintă s-a opus încă de la început măsurii de plafonare a adaosului comercial.

„Din păcate, poziția noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă, o piață concurențială, unde prețurile sunt așezate în funcție de cerere și ofertă. Pentru că apar niște distorsiuni ale pieței și aici discutăm de efectul de waterbed, discutăm despre reducerea unei concurențe reale, pentru că în momentul în care se fixează niște limite maxime de adaos, comercianții au mai puțin spațiu ca să concureze cu strategii proprii de preț”, a declarat vicepreședintele ANCMMR.

Comercianții susțin că plafonarea duce la scumpirea altor produse

Potrivit lui Feliciu Paraschiv, unul dintre efectele observate în piață după introducerea plafonării a fost majorarea prețurilor pentru produse care nu sunt incluse în schema de plafonare.

„Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Și aici mă refer, așa cum a văzut toată lumea, la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a afirmat Paraschiv.

„Hârtia igienică are un preț mai mare decât ar fi în mod normal”

Întrebat dacă eliminarea plafonării ar putea duce la ieftinirea altor produse, reprezentantul comercianților a spus că prețurile s-ar regla natural prin mecanismele pieței.

„Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta. Exact ca în orice democrație liberă și în orice economie de piață liberă”.

Acesta a dat exemplul produselor de uz casnic, despre care spune că sunt în prezent mai scumpe decât ar fi în mod normal.

„În momentul ăsta, când cumpărăm o hârtie igienică, are un preț mai mare decât ar fi în mod normal, dacă nu ar exista plafonare”, a explicat el.

Reprezentanții comercianților: plafonarea nu este soluția pentru reducerea inflației

Vicepreședintele ANCMMR a mai afirmat că plafonarea nu este soluția pentru reducerea inflației și a atras atenția că măsura a fost introdusă în 2023, într-o perioadă în care inflația depășea 10%.

„Problema este că nu plafonarea reglează inflația. Sunt alte aspecte. Și noi am venit cu soluții, dar toată lumea nu le ia în calcul. Soluția este să găsim o metodă prin care produsul românesc să existe mai mult în coșul de cumpărături al clienților. Adică oamenii să cumpere mai mult produs românesc. Pentru că orice produs pe care-l importăm crește deficitul de balanță. Orice produs pe care-l cumpărăm și este fabricat în România scade deficitul de balanță, pentru că banii rămân aici și se învârt aici”, a explicat acesta.