foto: g4food.ro
Nu mai puțin de 168 de substanțe chimice create de om sunt toxice pentru bacteriile benefice din intestinul uman. Concluzia aparține unui studiu de amploare realizat de cercetători ai Universității Cambridge și publicat în revista Nature Microbiology, citată de Mediafax.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În cadrul cercetării, oamenii de știință au testat în laborator efectele a 1.076 de contaminanți chimici asupra a 22 de specii de bacterii intestinale. Rezultatele arată că multe dintre aceste substanțe încetinesc sau blochează creșterea bacteriilor considerate vitale pentru sănătate.
„Am descoperit că multe substanțe chimice concepute să acționeze doar asupra unui singur tip de țintă, de exemplu insecte sau fungi, afectează și bacteriile intestinale”, a declarat Indra Roux, autoarea principală a studiului.
Indra Roux este cercetătoare în toxicologie la Unitatea de Toxicologie a Consiliului pentru Cercetare Medicală (MRC) din cadrul Universității Cambridge. „Am fost surprinși de faptul că unele dintre aceste substanțe au efecte atât de puternice”, a precizat toxicologul, citat de Children’s Health Defense.
Printre substanțele identificate se numără pesticide utilizate în agricultură, inclusiv erbicide precum glifosatul și insecticide aplicate pe culturile alimentare. De asemenea, au fost identificate substanțe chimice industriale folosite în materiale plastice și produse ignifuge. Multe dintre acestea nu erau considerate periculoase pentru organismele vii, anterior.
Microbiomul intestinal uman este alcătuit din aproximativ 4.500 de tipuri diferite de bacterii. Fiecare joacă un rol esențial în digestie, imunitate și chiar sănătatea mintală.
De aceea, orice factor care perturbă acest echilibru poate avea consecințe asupra stării generale de sănătate. Dezechilibrele acestui ecosistem sunt asociate cu afecțiuni precum alergiile, problemele digestive, obezitatea sau slăbirea sistemului imunitar.
Un aspect îngrijorător al studiului este faptul că expunerea bacteriilor la poluanți chimici poate declanșa mecanisme generale de apărare. Aceleași mecanisme pot fi preluate și de bacterii patogene. Este favorizată astfel apariția rezistenței la antibiotice, precum ciprofloxacina, utilizată frecvent în tratarea infecțiilor bacteriene la oameni. În aceste condiții, infecțiile de acest fel răspund tot mai slab la tratament.
„Dacă acest lucru se întâmplă în intestinul uman, infecțiile ar putea deveni din ce în ce mai greu de tratat”, avertizează cercetătorii.
Cea mai mare problemă este că evaluările standard de siguranță chimică nu iau în calcul microbiomul intestinal, potrivit profesorului Kiran Patil, coordonatorul științific al studiului. „Substanțele chimice sunt concepute să acționeze asupra unor ținte specifice. Însă datele noastre arată că ele pot avea efecte neprevăzute asupra bacteriilor intestinale”, a explicat acesta.
Echipa de cercetare a dezvoltat și un model de învățare automată care poate prezice dacă substanțele chimice industriale – fie deja utilizate, fie aflate în dezvoltare – ar putea dăuna microbiomului. „Obiectivul este ca noile substanțe chimice să fie dezvoltate de la bun început în așa fel încât să nu afecteze sănătatea umană”, au precizat cercetătorii.
Deși bacteriile intestinale pot fi expuse frecvent la aceste substanțe prin alimente, apă și poluare, concentrațiile exacte care ajung în intestin rămân necunoscute. Cercetătorii spun că vor fi necesare multe studii viitoare care să monitorizeze expunerea reală a organismului uman.
Până atunci, specialiștii recomandă măsuri simple pentru reducerea expunerii: spălarea atentă a fructelor și legumelor și evitarea utilizării pesticidelor în grădinile personale.
