Studiu european: fermierii români preferă să se împrumute de la rude și prieteni, decât să solicite un credit bancar

Prin chestionarul conceput și finanțat de Direcția pentru Agricultură a Comisiei Europene ( DG AGRI ) și de Banca Europeană pentru Investiții și adresat de fi-compass unui număr de 7659 de fermieri europeni, 350 fiind din România,  autoritățile europene au intenționat să afle, printre altele, relația fermierilor din fiecare stat membru cu sistemul bancar, datele obținute indicând că fermierii din vestul și nordul Europei solicită cu încredere ajutorul băncilor, în timp ce fermierii din estul și sudul Europei manifestă neîncredere în sistemul bancar și preferă să se bazeze pe resurse proprii sau să ceară bani din surse private individuale, neoficiale.

Aproape jumătate din agricultorii francezi intervievați au obținut credite bancare, fiind urmați de fermierii danezi și belgieni. Finlandezii, irlandezii și olandezii sunt, de asemenea, clienți buni ai băncilor, când vor să împrumute bani pentru afacerile lor agricole. Sunt, totuși, și state mediteraneene și din fostul bloc comunist ai căror fermieri se bazează pe banii băncilor: Spania, Portugalia și Cehia, dar fermierii spanioli se plasează, totodată, pe primul loc în UE când vine vorba să obțină bani din alte surse private. Fermierii unguri, în procent de 27,2%, preferă, de asemenea, să împrumute bani de oriunde altundeva, numai să nu treacă pragul băncii. Fermierii greci manifestă aceeași rezervă față de bănci, ocupând locul trei. După ei, se află fermierii români, 15,6 % fiind interesați să obțină banii din alte surse private decât cele bancare. Adică de la rude și prieteni. Procentul fermierilor români care au obținut credite bancare este infim, numai 4,3% din cei chestionați.

Dintre fermierii europeni care nu s-au dus la bancă de teamă să nu fie refuzați, cei mai reprezentativi sunt fermierii greci. 51,6% din fermierii greci care nu au beneficiat de un credit bancar, fiindcă nu s-au dus să-l solicite, au avut ca motiv principal teama că vor fi refuzați. Teama lor este îndreptățită: 43,6% din cei care au solicitat și nu au primit un credit bancar au fost respinși de bănci, în timp ce numai 6,9% au refuzat ei înșiși creditul respectiv, nefiind de acord cu condițiile impuse de bancă. Într-un clasament al insuccesului se plasează, totuși, fermierii lituanieni, cu un procent de 61%. Deși refuzați în număr mare de la creditare, fermierii lituanieni nu s-au declarat la fel de temători ca grecii: numai 16,7% din cei chestionați au recunoscut că se tem de un refuz al băncilor.

În clasamentul refuzaților, fermierii români ocupă locul patru, după cei lituanieni, greci și slovaci. Un procent de 27,5% din agricultorii români chestionați de fi-compass au declarat că au fost refuzați de bănci. De remarcat că niciun fermier român dintre cei chestionați nu a declarat că a refuzat el însuși să fie creditat, din cauza condițiilor impuse de bancă. Exceptând Portugalia, unde niciun fermier dintre cei intervievați nu a declarat că a fost respins de la creditare, fermierii din toate celelalte țări europene au experimentat refuzul băncilor, dar, desigur, în procente mult mai mici. Băncile nu au acceptat să dea banii, din mai multe motive: au considerat investiția prea riscantă, nu au oferte de creditare pentru fermieri, solicitanții din zona agricolă nu au dispus de suficiente proprietăți ca să ipotecheze împrumutul, creditul solicitat urma să fie investit într-un start up, fermierii aveau deja alte credite, etc. 

În ce scop cer fermierii din Uniunea Europeană un credit bancar? Cei mai mulți dintre ei, ca să achiziționeze mașini agricole, echipamente și facilități. Mulți fermieri cer bani de la bancă pentru a-și asigura capitalul de lucru. Un procent de 15% fac sau ar face investiții pe terenurile agricole deținute, de pildă pentru înființarea de livezi și plantații de viță de vie. 11% ar cumpăra teren agricol.

64% din fermierii români chestionați ar cumpăra mașini agricole noi, numai 18% ar folosi banii pentru capitalul de lucru, 27% ar avea nevoie de bani pentru a face investiții pe terenurile deținute, iar 10% pentru a cumpăra teren. De remarcat că fermierii români manifestă un interes redus pentru achiziția de terenuri agricole. Cei mai interesați sunt fermierii estoni, cehi și bulgari.

Studiul relevă un mai mare nivel de dificultate pentru fermieri, în general, să acceseze un credit bancar, spre deosebire de antreprenorii din alte sectoare economice. Dintre aceștia, cele mai reduse șanse le au micii fermieri și fermierii tineri. Aceste două categorii apelează, de obicei, la împrumuturi de la rude și prieteni pentru a-și susține afacerea. În România se află cele mai multe ferme considerate de dimensiune mică, 3.385.180 de exploatații ( mai puțin de 20 ha ). 24.540 de ferme sunt mijlocii ( 20 – 100 ha ), iar 12.310 exploatații sunt de dimensiune mare, peste 100 de ha, fapt care relevă o polarizare evidentă a fermelor românești.