Raport OECD: România concentrează aproape o treime din fermele Uniunii Europene / Totuși, sunt milioane de ferme mici și câteva exploatații dominante care atrag majoritatea subvențiilor

România are cea mai fragmentată agricultură din Uniunea Europeană și, în același timp, una dintre cele mai ridicate ponderi ale sectorului în economie. Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată însă că modelul actual funcționează cu două viteze, cu dezechilibre persistente în distribuția banilor, productivitate și acces la resurse.

România concentrează aproape o treime din fermele Uniunii Europene, cu aproximativ 2,9 milioane de exploatații din totalul de 9,1 milioane. Agricultura contribuie cu 4,2% la PIB, cel mai ridicat nivel din UE. Dincolo de aceste cifre, structura sectorului rămâne profund dezechilibrată.

Aproximativ 90% dintre ferme au sub 5 hectare, iar dimensiunea medie este de doar 4,4 hectare. La celălalt capăt, mai puțin de 1% dintre exploatații controlează peste jumătate din terenul agricol. Acest contrast se reflectă direct în modul în care sunt distribuite subvențiile: peste 60% din bugetul Planului Strategic PAC 2023–2027 este direcționat către plăți directe, iar în 2022 mai mult de jumătate din plățile FEGA au ajuns la sub 2% dintre beneficiari.

Raportul atrage atenția că România nu a aplicat mecanismele de plafonare și reducere progresivă a subvențiilor, ceea ce favorizează concentrarea fondurilor în rândul marilor exploatații.

Productivitate scăzută, deși sectorul angajează 1,8 milioane de oameni

Deși agricultura implică un număr mare de persoane, productivitatea muncii este cea mai redusă din Uniunea Europeană, de patru ori sub media comunitară. Creșterea productivității totale a fost modestă în ultimul deceniu, iar avansul producției agricole a fost susținut în principal de fermele mari, specializate în culturi de bază.

Exporturile agroalimentare sunt în creștere, dar rămân concentrate în materii prime: cereale, semințe oleaginoase și tutun. Integrarea în lanțuri valorice globale este limitată, iar procesarea internă aduce încă puțină valoare adăugată.

În același timp, accesul la teren și finanțare rămâne dificil pentru fermele de dimensiuni medii, în timp ce cadrul legislativ permisiv a încurajat consolidarea terenurilor în mâinile investitorilor mari.

Vulnerabilitate ridicată la climă și investiții reduse în inovare

Raportul indică o capacitate redusă de adaptare la riscuri. Seceta și inundațiile afectează frecvent producția, însă mai puțin de 1% dintre fermieri folosesc instrumentele de gestionare a riscurilor disponibile prin Politica Agricolă Comună.

Sistemul de irigații este în mare parte învechit, iar costurile energiei limitează accesul fermelor mici. Prin actualul plan strategic, autoritățile au alocat fonduri pentru modernizarea infrastructurii, însă impactul depinde de implementare.

În paralel, sistemul de cercetare și consultanță agricolă rămâne slab dezvoltat. Majoritatea fermierilor nu au pregătire de specialitate, iar populația activă în agricultură este îmbătrânită, cu 59% dintre fermieri peste 55 de ani.

Probleme alimentare și lipsa datelor despre risipă

Dimensiunea agricolă are și implicații directe asupra sănătății publice. Aproximativ un sfert din decesele anuale din România sunt asociate riscurilor alimentare, iar consumul de fructe și legume este cel mai scăzut din Uniunea Europeană.

România nu raportează date privind risipa alimentară către Eurostat și are o capacitate redusă de gestionare a deșeurilor alimentare. De asemenea, este singurul stat membru care nu are obligația legală de a realiza evaluări de impact proprii la transpunerea directivelor europene.

Recomandările OECD: redistribuirea sprijinului și investiții în educație

Organizația recomandă reorientarea subvențiilor către fermele mici și medii viabile, stimularea cooperativelor-în prezent sub 1% dintre fermieri sunt membri-și dezvoltarea lanțurilor valorice agroalimentare.

De asemenea, sunt necesare investiții în educație agricolă, servicii de consultanță și inovare, precum și extinderea utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor.

Raportul subliniază că procesul de aderare la OECD poate oferi României un cadru de reformă, dar eficiența depinde de modul în care autoritățile folosesc flexibilitatea oferită de Politica Agricolă Comună pentru a reduce dezechilibrele existente.