Supraproducția de varză a prăbușit prețul la 50 de bani, iar fermierii o toacă pe câmp sau o donează/ Aceeași situație ar putea apărea și la cartofii timpurii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Legumicultorii români se confruntă de câteva zile cu o criză majoră de supraproducție în cazul verzei timpurii cultivate în câmp. Prețul de vânzare de la poarta fermei a scăzut dramatic, ajungând cu mult sub costurile de producție. În această situație disperată, mulți producători au decis fie să doneze cantități uriașe celor dispuși să o culeagă, fie să o folosească drept hrană pentru animale sau chiar să o distrugă direct pe teren cu utilajele agricole, scrie Agerpres.

Prețul la poarta fermei s-a prăbușit

Potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, prețul verzei de acasă a scăzut de la 2 – 3 lei/kg (cât era în urmă cu două săptămâni) la numai 50 – 70 de bani pe kilogram în prezent. Cu toate acestea, la tarabele din piețe, consumatorii o cumpără în continuare cu 1,50 – 2 lei pe kilogram.

„Varza timpurie ori te pricopsește, ori te nenorocește. Săptămâna trecută, cineva chiar din Olt zicea pe Facebook că donează 10 tone de varză, dar să vină cineva să o recolteze. Cine a mizat pe varza timpurie în câmp, anul ăsta nu a fost bine. E supraproducție și cererea e mai mică decât oferta”, a explicat Ion Păunel.

Oficialul a precizat că, spre deosebire de alte legume, prețul scăzut nu este cauzat de importuri, deoarece în această perioadă toată varza de pe piață este produsă în România. Problema majoră o reprezintă perisabilitatea: varza timpurie este extrem de sensibilă la ploile din ultimele zile, iar odată ajunsă la maturitate, ea crapă, se depreciază rapid și nu mai poate fi valorificată. De altfel, sindicatul avertizează că o situație similară de supraproducție s-ar putea înregistra în curând și la cartoful timpuriu.

Toți legumicultorii au plantat și au recoltat în același timp

Tudor Neagu, un legumicultor din comuna Cilieni (județul Olt), o zonă recunoscută pentru bazinele mari de varză timpurie,, explică faptul că blocajul de pe piață a fost provocat de primăvara capricioasă. Vremea rece de la începutul anului a dat peste cap calendarul agricol. În loc să planteze treptat, producătorii au fost nevoiți să pună răsadurile în pământ în același timp, ceea ce a dus la o coacere simultană și la imposibilitatea pieței de a absorbi o cantitate atât de mare de marfă.

• Aproximativ 70 de legumicultori din comuna Clinceni, de pildă, au cultivat varză timpurie pe o suprafață totală de circa 100 de hectare.

• Fermierii deplâng lipsă de reacție a instituțiilor sociale: „Avem destule cămine de bătrâni, case de copii, care nu-și dau interesul. Puteau să vină să o ia mai mult degeaba, dar nu-și dă interesul nimeni”.

• Mulți agricultori au fost nevoiți să bage freza în culturi pentru a elibera rapid terenul în vederea înființării culturilor următoare (vinete, pepeni sau varză de vară).

Tudor Neagu a experimentat acest blocaj pe propria piele: a cultivat 75.000 de bucăți de varză pe 2,4 hectare, cu o investiție de 70.000 de lei. Deși a reușit să scoată 80.000 de lei și să își recupereze cu greu cheltuielile după ce a transportat singur 75 de tone în piață, restul producției rămase pe câmp s-a stricat de la ploi și căldură, fiind tocată cu utilajele.

Tehnologia din spatele culturii de varză timpurie

• Producția rapidă de la finalul primăverii se obține prin producerea de răsaduri (timp de 50-60 de zile).

• Procesul de plantare are loc la sfârșitul lunii martie sau în aprilie, imediat ce solul atinge o temperatură constantă de 8 grade Celsius.

• Se folosesc hibrizi cu perioadă scurtă de vegetație, permițând începerea recoltării pe la jumătatea lunii mai.

• Deși se dezvoltă în ritm accelerat spre final, cultura este extrem de pretențioasă în primele faze, solicitând prășiri repetate împotriva buruienilor și irigare regulată.