Prea mulți stupi pe acoperișuri pot face rău naturii / Cercetătorii cer limite în orașele germane, unde aceasta practică a luat avânt

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Apicultura urbană s-a dezvoltat rapid, iar stupii instalați pe acoperișurile clădirilor în Germania au devenit un simbol al preocupării pentru mediu.

Cercetătorii avertizează însă că înmulțirea necontrolată a coloniilor de albine melifere poate afecta polenizatorii sălbatici și chiar sănătatea albinelor crescute de apicultori, relatează Euractiv.

Numărul stupilor urbani a crescut puternic în ultimele două decenii. În Berlin, numărul celor înregistrați a urcat de la mai puțin de 2.500 în 2005 la peste 7.500 în 2022. În Zürich, acesta a crescut de la 898 în 2014 la 1.233 în 2023. O evoluție și mai spectaculoasă a fost observată în Toronto, unde numărul stupilor a avansat de la 238 în 2013 la aproape 3.000 în 2020. Problema este că spațiile cu flori și cantitățile de nectar și polen disponibile în orașe nu au crescut în același ritm. În unele zone, resursele s-au redus din cauza construcțiilor și a densificării urbane.

Albinele melifere nu sunt singurii polenizatori

Albinele din stupi pot strânge cantități mari de nectar și polen. Atunci când sunt concentrate prea multe colonii într-un spațiu restrâns, ele pot concura pentru hrană cu albinele sălbatice și cu alți polenizatori.

Distincția este importantă. Albinele melifere sunt crescute și supravegheate de apicultori. Numeroase specii de albine sălbatice trăiesc însă solitar, depind de anumite plante sau habitate și își refac populațiile mult mai greu după perioadele cu hrană insuficientă, boli ori alte perturbări.

Cercetătorii analizează și posibilitatea transmiterii unor boli și paraziți de la albinele gestionate de apicultori către populațiile sălbatice. Studiul nu susține că fiecare stup urban este nociv, ci că densitatea acestora trebuie raportată la resursele disponibile.

Acoperișurile pot deveni prea fierbinți

Amplasarea stupilor pe acoperișuri vine cu o problemă suplimentară. Temperaturile ridicate pot provoca stres termic, iar albinele consumă mai multă energie și hrană pentru a menține temperatura coloniei.

Stupii artificiali pot fi, de asemenea, mai slab izolați decât scorburile în care albinele și-ar construi cuiburile în mod natural. Recoltarea mierii mărește la rândul său necesarul de hrană al coloniei, mai ales dacă este făcută într-o perioadă cu puține plante înflorite.

Mai puțini stupi, dar mai bine gestionați

Autorii cercetării propun un „concept de gestionare a albinelor urbane”. Acesta nu presupune eliminarea apiculturii din orașe, ci adaptarea numărului de stupi la capacitatea fiecărei zone de a asigura hrană.

Printre soluții se numără reducerea densității stupilor în cartierele deja aglomerate, evitarea acoperișurilor sau a altor amplasamente nepotrivite, extinderea suprafețelor cu plante bogate în nectar și polen și monitorizarea bolilor.

Cercetătorii recomandă și înregistrarea apicultorilor, cursuri de pregătire, reguli comune de conduită și o mai bună colaborare între administrații, specialiști, organizațiile de mediu și crescătorii de albine.

Unele zone urbane ar putea fi rezervate conservării polenizatorilor sălbatici, în timp ce în altele apicultura ar putea continua în limite stabilite în funcție de vegetație și de numărul coloniilor existente.