Păsările insectivore din Franța încep să-și revină ușor după interzicerea pesticidelor neonicotinoide. Este prima analiză europeană care arată o posibilă redresare a faunei, la șase ani după ce Uniunea Europeană a blocat utilizarea acestor substanțe în agricultură, potrivit The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Neonicotinoidele sunt printre cele mai folosite insecticide din lume. Au fost aplicate masiv în ferme și chiar în tratamente veterinare. Interdicția europeană a intrat în vigoare în 2018, după numeroase dovezi că pesticidele afectau grav albinele și alte insecte esențiale pentru ecosistem.
Primele rezultate ale unui studiu realizat în Franța sugerează că populațiile de păsări care depind de insecte au crescut cu aproximativ 2%-3% între 2019 și 2022. Cercetarea a fost coordonată de Thomas Perrot de la Fondation pour la recherche sur la biodiversité din Paris.
Interdicția europeană pare să își arate efectele. Creșterea este mică, dar semnificativă, susțin autorii studiului.
Un posibil semn pozitiv în toată Europa
Studiul a analizat peste 1.900 de situri din Franța. Datele au fost colectate de observatori specializați în cadrul French Breeding Bird Survey. Perioada analizată a fost împărțită în două intervale: cinci ani înainte de interdicție, între 2013-2018, și patru ani după interdicție, între 2019-2022.
Cercetătorii au studiat 57 de specii. În zonele în care fermierii foloseau neonicotinoide, populațiile de păsări insectivore erau cu 12% mai mici decât în zonele fără astfel de tratamente. Acest dezechilibru confirmă impactul pesticidelor asupra lanțului trofic.
Speciile analizate includ mierle, silvii și cinteze. Toate sunt dependente de insecte atât la maturitate, cât și în perioada de creștere a puilor. Păsările generaliste, precum porumbelul gulerat sau vrabia de casă, au fost mai puțin afectate, deoarece se pot adapta la surse diverse de hrană.
Cercetătorii cred că recuperarea nu se limitează doar la păsări. Mamifere mici, lilieci și chiar pești ar putea resimți efecte pozitive. Neonicotinoidele circulă în apă și sol, iar reducerea lor poate ajuta numeroase ecosisteme.
BirdLife Netherlands consideră că rezultatele sunt surprinzător de rapide. Experții vorbesc despre o victorie pentru societate, după presiunea masivă exercitată asupra instituțiilor europene pentru a opri pesticidele dăunătoare.
Unii cercetători îndeamnă totuși la prudență. Reprezentanți ai British Trust for Ornithology avertizează că recuperarea poate fi influențată și de alți factori. Schimbările climatice și transformările habitatelor agricole pot modifica numărul păsărilor dintr-un anumit areal. De aceea, monitorizarea pe termen lung rămâne esențială.
De ce au fost interzise pesticidele neonicotinoide
Neonicotinoidele au devenit populare în anii ’90. Sunt insecticide sistemice, care pătrund în toate țesuturile plantei. Astfel, insectele care se hrănesc cu frunze, nectar sau polen sunt expuse la substanțe toxice.
Primele semnale de alarmă au apărut în Franța și Germania la începutul anilor 2000, când apicultorii au raportat pierderi masive de colonii. Studii ulterioare au arătat că aceste insecticide afectau orientarea albinelor, capacitatea de zbor și instinctele de hrănire. În 2018, după dezbateri aprinse, UE a decis să interzică neonicotinoidele în aproape toate utilizările în aer liber.
Cercetătorii spun că recuperarea lentă este explicabilă. Neonicotinoidele persistă în sol ani la rând și continuă să afecteze populațiile de insecte chiar și după interdicție. În unele cazuri, urmele pot rămâne active până la zece ani. Experiența cu alte pesticide, precum DDT, arată că păsările pot avea nevoie de 10 până la 25 de ani pentru a-și reface complet populațiile.
În multe regiuni ale lumii, pesticidele continuă să fie folosite fără restricții. În aceste zone, impactul asupra păsărilor și asupra biodiversității este mult mai greu de controlat și rareori documentat.
Impactul agriculturii moderne
Agricultura intensivă rămâne una dintre principalele amenințări pentru păsările insectivore. Utilizarea pesticidelor și reducerea habitatelor naturale influențează direct capacitatea speciilor de a supraviețui. Specialiștii spun că politicile europene pentru ferme mai sustenabile sunt un pas important. Investițiile în infrastructură verde, refacerea marginilor de câmp și reducerea substanțelor chimice ar putea sprijini revenirea faunei.
Rezultatele din Franța sunt văzute ca un test al eficienței politicilor europene privind protecția biodiversității. Studiul sugerează că măsurile dure, inclusiv interdicțiile, pot avea efecte vizibile chiar și în perioade scurte. Însă recuperarea completă va necesita perseverență și investiții pe termen lung. Fără biodiversitate și fără insecte, ecosistemele agricole nu pot funcționa.
