Paradoxul importurilor de mărfuri agricole din Ucraina în Uniunea Europeană: scădere drastică a cantității de semințe oleaginoase, creștere vertiginoasă a celei de grâu, în 2023 față de 2022, intervalul 1 iulie – 13 august; care ar fi explicația?

Paradoxul importurilor de mărfuri agricole din Ucraina în Uniunea Europeană: scădere drastică a cantității de semințe oleaginoase, creștere vertiginoasă a celei de grâu, în 2023 față de 2022, intervalul 1 iulie - 13 august; care ar fi explicația? Paradoxul importurilor de mărfuri agricole din Ucraina în Uniunea Europeană: scădere drastică a cantității de semințe oleaginoase, creștere vertiginoasă a celei de grâu, în 2023 față de 2022, intervalul 1 iulie - 13 august; care ar fi explicația?

Importurile de semințe de floarea soarelui din țări terțe pe piața europeană au fost mai mici cu 93%, în intervalul 1 iulie – 13 august 2023, decât în aceeași perioadă a anului trecut: 30.319 t vs. 436.524 t. 

O scădere de 63% a înregistrat și importul de semințe de rapiță: 249.053 t, anul acesta, 678.241 t, anul trecut. 

Importul de grâu de pe piețele terțe a înregistrat însă o creștere procentuală de 88%: 684.297 tone, anul acesta, 363.504 tone, anul trecut.

Vezi detalii

Lantulalimentar.to a publicat recent două articole despre importul de mărfuri agricole din Ucraina, de la începutul anului comercial 1 iulie 2023 – 30 iunie 2024, unul despre importul de semințe oleaginoase, celălalt despre importul de cereale ( grâu comun și orz ) și a descoperit evoluția comercială complet diferită, opusă chiar, a celor două tipuri de mărfuri agricole, deși cele două decizii politice: a Rusiei, de a nu mai prelungi Acordul privind comerțul cu mărfuri agricole ucrainene prin Marea Neagră, și a Uniunii Europene, de a interzice importurile unor mărfuri agricole din Ucraina pe teritoriul al cinci state din estul Europei ar trebui să afecteze, în aceeași măsură, atât comerțul cu semințe oleaginoase ( floarea soarelui și rapiță ), cât și comerțul cu cereale ( grâu comun, orz, porumb ). 

De ce importurile de semințe oleaginoase din Ucraina a scăzut drastic, în timp ce importul de grâu comun a crescut vertiginos, în comparație cu același interval al anului trecut?

O explicație ar fi aceea că în intervalul 1 iulie – 13 august 2022, Ucraina a exportat în Uniunea Europeană și semințe de floarea soarelui și de rapiță recoltate în vara anului 2021, care nu au fost vândute ulterior, din cauza războiului și blocadei rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Marfa a stat în silozuri un an, fiind vândută masiv după încheierea Acordului, la jumătatea lunii iulie 2022, între Rusia, Ucraina, Turcia și ONU. Recolta veche nevândută a fost adăugată recoltei din vara anului 2022 și au rezultat exporturi mai mari pe piața Uniunii Europene.

Anul acesta a rămas probabil mult mai puțină recoltă din 2022. Ucraina are de vândut, în principal, recolta de semințe de rapiță din vara aceasta, depozitată deja, în așteptarea clienților și, cel mai probabil, a unui preț mai bun. Oricât de mari ar fi impedimentele geopolitice ( război, interdicții de vânzare ), nimeni nu-și exportă marfa pe nimic. 

Totodată, recolta la floarea soarelui nu a început, dar este estimată o producție record la floarea soarelui, care va influența activitatea comercială începând din luna septembrie.

În plus, este foarte posibil ca Ucraina să fi decis să crească procesarea semințelor de floarea soarelui și de rapiță, pentru a vinde ulei brut sau rafinat, pentru a obține prețuri mai bune pe piața internațională. 

De altfel, lucru foarte important, nu Ucraina este, în prezent, principalul furnizor de semințe de floarea soarelui pe piața europeană, ci Republica Moldova: din cele 30.319 t importate de tot blocul comunitar, numai 5.563 t au provenit din Ucraina ( anul trecut, cantitatea importată din Ucraina, în același interval, a fost de 407.778 t ), în timp ce 16.917 t au fost livrate de Republica Moldova. 

Țara europeană care a importat cea mai mare cantitate de semințe de floarea soarelui este România: 14.350 t. Rezultă că aproape jumătate din importurile de semințe de floarea soarelui sunt operate de România din Republica Moldova: semințele sunt cumpărate de procesatorii din România, pentru a produce ulei brut sau rafinat. 

În ce privește semințele de rapiță, cel mai important furnizor este Australia, cu 103.001 t, urmată de Republica Moldova, cu 95.315 t, și abia pe locul trei se află Ucraina, cu 20.171 t. Pe locul patru, Serbia, cu 17.005 t, pe locul cinci, Marea Britanie, cu 8.104 t. 

România este cel mai mare importator din UE, cu 82.896 t. Semințele de rapiță ar putea sosi pe piața românească mai degrabă din Republica Moldova și Serbia, și mai puține din Ucraina. 

Cerealele din import au ajuns însă masiv pe piața Uniunii Europene, în intervalul 1 iulie – 13 august 2023, cum am precizat, cu 88% mai mult decât în același interval al anului trecut. 

Din cele 684.297 t importate de Uniunea Europeană, 407.687 t au provenit din Ucraina ( anul trecut, au ajuns pe piața europeană, în același interval, 92.307 t de grâu din Ucraina ); 55.512 t, din Canada; 50.756 t, din Marea Britanie; 45.933 t, din Rusia și 41.769 t, din Republica Moldova.

Cei mai buni clienți sunt: Spania, cu 264.199 t și Italia, cu 127.899 t. Pe locul trei, Grecia, cu 99.970 t; pe locul patru, Slovenia, cu 43.283 t, pe locul cinci, Portugalia, cu 39.363 t. România se află pe locul șase, cu 31.327 t. 

Grâul din import ajuns pe piața românească ar putea proveni mai degrabă din Republica Moldova, decât din Ucraina. 

În schimb, grâul ajuns pe piața spaniolă și italiană ar putea proveni mai degrabă din Ucraina, întrucât cele două state mediteraneene au fiecare un sector zootehnic dezvoltat. Cel mai probabil, prețul oferit de clienții din cele două țări a fost unul mulțumitor pentru ucraineni. Totodată, este probabil ca grâul să fi fost exportat, cu precădere, înainte de încetarea acordului, pe 17 iulie 2023. În cazul în care grâul a fost exportat după 17 iulie 2023, rutele de tranzit au fost fie prin porturile ucrainene de la Dunăre ( Reni și Izmail ), fie pe cale terestră, prin România, până în portul Constanța.

Acest fapt explică de ce rușii au atacat, recent, cu drone și rachete cele două porturi ucrainene, în vecinătate României, țintind depozitele de mărfuri agricole. Totodată, este foarte probabil că rușii vor ataca și rutele maritime de la Marea Neagră, adiacente portului Constanța, nu direct, ci cu ajutorul minelor militare, lansate în funcție de direcția curenților marini: de la est spre vest. Mina militară care a explodat recent la Costinești ar putea fi un test efectuat de armata rusă în acest sens.

Prin urmare, în intervalul 1 iulie – 13 august 2023, cantitatea de semințe de floarea soarelui ajunsă din Ucraina pe piața UE a fost de 73,3 ori mai mică decât anul trecut, în același interval, în timp ce cantitatea de grâu comun a fost de 4,4 ori mai mare! Deciziile geopolitice explică în parte această situație: legile pieței, cererea și oferta, prețurile de livrare și sezonul de recoltare au influențat puternic evoluțiile comerciale.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *