ABC în bucătărie | Nu scoate niciodată carnea din frigider până nu e gata salata. Ce fac medicii de boli infecțioase ca să nu se îmbolnăvească / 15 obiceiuri surprinzător de simple

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Medicii specializați în boli infecțioase sunt expuși zilnic microorganismelor care ne pot îmbolnăvi, dar asta nu înseamnă că își dezinfectează obsesiv casele sau evită contactul cu ceilalți oameni. În schimb, și-au format o serie de obiceiuri simple, de la felul în care pregătesc carnea și spală legumele până la deschiderea ferestrelor înainte să vină musafirii sau renunțarea la mostrele gratuite din supermarket.

Șase specialiști în boli infecțioase și sănătate publică au dezvăluit ce reguli respectă în viața de zi cu zi pentru a-și reduce riscul de îmbolnăvire. Unele sunt cunoscute, precum spălatul corect pe mâini, dar altele sunt surprinzătoare: unul dintre medici își clătește periuța de dinți numai cu apă îmbuteliată atunci când călătorește în anumite țări, iar o specialistă își pune buretele de bucătărie, umed, în cuptorul cu microunde, potrivit TIME.

1. Pregătesc salata înainte să scoată carnea crudă din frigider

Jill Roberts, epidemiolog molecular și profesor la University of South Florida College of Public Health, consideră contaminarea încrucișată unul dintre principalele riscuri din bucătărie.

„Una dintre cauzele majore ale bolilor transmise prin alimente este contaminarea încrucișată”, explică ea. Aceasta apare atunci când microorganismele de pe un aliment crud ajung pe un produs gata de consum.

Soluția pe care o folosește acasă este simplă: tocătoare de culori diferite. Carnea este tăiată întotdeauna pe tocătorul roșu, care nu este folosit niciodată pentru legumele destinate salatelor.

Contează însă și ordinea în care gătește. Roberts pregătește mai întâi salata, o pune în frigider și abia apoi scoate carnea crudă și tocătorul destinat acesteia.

După ce începe să manipuleze carnea, curăță suprafețele pe care le-ar fi putut contamina, inclusiv blatul, chiuveta, robinetul și mânerul frigiderului.

2. Nu lasă fructele și legumele la înmuiat într-un bol cu apă

Dr. Heidi Torres, medic specialist în boli infecțioase și profesor asistent de medicină clinică la Weill Cornell Medical College, recomandă spălarea fructelor și legumelor sub jet de apă timp de aproximativ 30 de secunde, frecându-le ușor cu mâinile.

„Ai nevoie de puțină fricțiune pentru a desprinde ceea ce se află pe suprafață”, explică medicul.

Lăsarea produselor într-un bol cu apă nu este cea mai bună soluție. Dacă un fruct sau o legumă este contaminată, apa respectivă poate transfera microorganismele către celelalte alimente din recipient.

Apa curgătoare ajută, în schimb, la îndepărtarea microorganismelor, în loc să le mute de pe un produs pe altul.

Metoda nu elimină orice agent patogen – Cyclospora, de exemplu, nu dispare printr-o simplă clătire –, dar poate reduce cantitatea de bacterii și virusuri și chiar unele reziduuri de pesticide.

3. Pune buretele de bucătărie, umed, în cuptorul cu microunde

Buretele de vase oferă condiții foarte bune pentru dezvoltarea microorganismelor: este umed, cald și poate păstra resturi alimentare.

Kelley Steury, profesor asociat clinic la School of Public Health din cadrul University of Nevada, Reno, are o rutină simplă. Clătește bine buretele până când nu mai rămân particule de mâncare și apoi îl introduce timp de aproximativ 20 de secunde în cuptorul cu microunde.

Există însă o condiție importantă: buretele trebuie să fie umed.

„Dacă faci asta atunci când este destul de uscat, ai putea provoca un incendiu”, avertizează specialista.

4. Privesc spălatul pe dinți și ca pe o metodă de prevenire a infecțiilor

Pentru dr. Heidi Torres, igiena orală nu este doar despre prevenirea cariilor.

„Cel puțin 25% dintre infecțiile pe care le văd sunt legate de bolile dentare”, spune medicul.

Cantități mici de bacterii pot ajunge zilnic în sânge, iar un sistem imunitar sănătos le elimină de obicei fără ca persoana să observe. Cariile și afecțiunile gingivale pot însă permite unui număr mai mare de bacterii, inclusiv unele mai agresive, să ajungă în fluxul sanguin.

Torres descrie circulația sanguină drept o adevărată „autostradă către toate organele”.

Tocmai de aceea, simpla clătire a gurii nu înlocuiește periajul. Acțiunea mecanică a periuței este necesară pentru îndepărtarea peliculei bacteriene. Medicul spune că inclusiv spitalele au început să trateze îngrijirea orală de bază ca pe o componentă a prevenirii infecțiilor.

5. Nu lasă covorașul de baie umed pe podea

Covorașul de lângă cadă sau duș ar trebui să poată fi spălat, pus la uscat între utilizări și băgat la mașina de spălat aproximativ o dată pe săptămână, recomandă Jill Roberts.

Un covoraș umed poate contribui inclusiv la transmiterea piciorului atletului de la o persoană la alta.

În privința covorașelor care înconjoară baza toaletei, Roberts ar prefera să dispară complet din baie. Materialul cauciucat de pe spatele acestora nu rezistă întotdeauna bine la spălări frecvente, iar în familiile cu copii există și problema stropilor din jurul toaletei.

Ideea specialistului este simplă: în jurul toaletei nu ar trebui să existe materiale care absorb și păstrează umezeala.

6. Lasă pantofii la ușă

Dr. Cesar J. Figueroa Ortiz, specialist în boli infecțioase la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, preferă să nu aducă prin casă ceea ce se poate acumula pe tălpile pantofilor.

Experiența din spital i-a întărit acest obicei. Chiar dacă unitățile medicale sunt curățate riguros, spune el, există întotdeauna riscul de a transporta agenți patogeni pe încălțăminte.

Din acest motiv, pantofii rămân la intrarea în casă.

7. Deschid geamul înainte să vină musafirii

Înainte de sosirea invitaților, mulți oameni se concentrează pe curățarea suprafețelor. Prof. Peter Chin-Hong, specialist în boli infecțioase, acordă însă mai multă atenție aerului.

„Respect aerul mai mult decât suprafețele”, spune el.

Soluția lui este cât se poate de simplă: deschide o fereastră.

Dacă este pornit aerul condiționat, recomandă ca sistemul să introducă și aer proaspăt din exterior, în loc să recircule permanent același aer din încăpere.

„Probabil vei obține un beneficiu mai mare dacă te gândești la ventilație”, explică specialistul.

8. Nu se grăbesc când se spală pe mâini

Dr. Daniel Griffin, șeful diviziei de boli infecțioase la Island Infectious Disease Medical din Long Island și președinte al Parasites Without Borders, spune că inclusiv medicii pot deveni neglijenți atunci când se grăbesc.

A văzut colegi ieșind în fugă din toaletele publice pentru a nu pierde prezentările de la conferințe, fără să acorde suficient timp igienei mâinilor.

„Chiar și oamenii care ar trebui să știe mai bine se grăbesc”, spune Griffin.

Specialistul atrage atenția și asupra diferenței dintre spălarea cu apă și săpun și utilizarea dezinfectantului pentru mâini.

Produsele pe bază de alcool nu inactivează la fel de eficient toate microorganismele. Norovirusul, de exemplu, este deosebit de rezistent. Dacă în jurul tău există o persoană care vomită sau are diaree, Griffin recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun.

9. Folosesc chiar și marginea tricoului pentru anumite suprafețe

Kelley Steury recunoaște că uneori poate părea ciudat ceea ce face în spațiile publice.

Atunci când trebuie să atingă anumite suprafețe intens folosite, își acoperă mâna cu partea de jos a tricoului sau cu marginea cardiganului.

Nu face asta peste tot. Este atentă în special la suprafețele atinse frecvent, aflate în interior și ferite de soare: butoanele lifturilor, dozatoarele de băuturi sau mânerul ușii unei clinici.

Dacă le atinge direct, evită să-și ducă mâna la ochi, nas sau gură până când se poate spăla.

10. Refuză mostrele gratuite din supermarket

Jill Roberts se gândește la mânerul căruciorului înainte să accepte cubul de brânză sau altă mostră de mâncare oferită în magazin.

„Mă gândesc întotdeauna la ce s-a întâmplat cu căruciorul înainte să ajungă la tine”, spune ea.

O altă persoană ar fi putut manipula carne crudă sau fructe de mare și apoi atinge mânerul.

„Ar trebui să-mi iau mâna de pe căruciorul murdar, apoi să iau mâncarea aceea și să o bag în gură? Nicio șansă”, spune Roberts.

11. Poartă papuci în dușurile de la sală

La sala de fitness, dr. Heidi Torres acordă o atenție deosebită suprafețelor cu care intră în contact pielea.

Băncile, saltelele și echipamentele comune pot găzdui MRSA și fungi care provoacă infecții precum pecinginea.

Medicul șterge aparatele înainte să le folosească, nu doar după antrenament. Dacă nu sunt disponibile șervețele dezinfectante, pune un prosop între corp și suprafața respectivă.

În vestiar există o regulă și mai clară.

„Recomand întotdeauna să aduci o pereche de papuci”, spune Torres despre dușurile comune.

Principala preocupare o reprezintă infecțiile fungice ale picioarelor, unele dintre acestea putând fi dificil de tratat.

12. Spală tăieturile înainte să folosească antiseptic

Când se taie la un deget, mulți oameni caută imediat dezinfectantul. Peter Chin-Hong începe cu apa și săpunul.

„Mai important este să clătești bine cu apă curentă și săpun decât să folosești un dezinfectant agresiv”, explică specialistul.

Dezinfectanții nu elimină toate microorganismele, în timp ce apa curgătoare poate îndepărta fizic germenii înainte ca aceștia să provoace probleme.

„Lucrurile care curg sunt mai bune decât cele care stagnează”, rezumă Chin-Hong.

13. Pune o pensetă în bagaj atunci când merge în zone cu căpușe

Dr. Heidi Torres nu pleacă într-un weekend petrecut într-o zonă cu căpușe fără o pensetă în bagaj.

După timpul petrecut prin iarbă înaltă sau în zone împădurite, recomandă verificarea întregului corp, cu atenție specială în locurile în care căpușele se pot ascunde, precum axilele sau zona din spatele genunchilor.

„Majoritatea oamenilor care dezvoltă boala Lyme sau o boală transmisă de căpușe nu își amintesc să fi fost vreodată mușcați de o căpușă sau să fi văzut una”, spune medicul.

Torres acordă atenție prevenirii mușcăturilor de căpușe și din cauza sindromului alfa-gal, o alergie la carnea roșie care poate fi declanșată de mușcătura anumitor căpușe.

14. Reaplică repelentul împotriva țânțarilor, la fel ca pe crema de protecție solară

Repelentul pentru insecte este nelipsit din bagajul de călătorie al lui Peter Chin-Hong.

„Respect țânțarii”, spune specialistul. „De fapt, ucid mai mulți oameni decât orice alt animal.”

Chin-Hong atrage atenția că una dintre greșelile frecvente este aplicarea repelentului o singură dată.

„Este ca protecția solară. Nu scapi dacă îl aplici o singură dată.”

Dacă petreci întreaga zi în aer liber, recomandarea specialistului citat de TIME este reaplicarea cel puțin o dată la șase ore.

El recomandă produse cu aproximativ 20%-50% DEET sau cu 20% picaridină pentru cei care preferă să evite DEET.

15. În anumite călătorii, clătesc inclusiv periuța de dinți cu apă îmbuteliată

Ultimul obicei este unul dintre cele mai ușor de trecut cu vederea.

Călătorii știu de obicei că trebuie să evite apa de la robinet și cuburile de gheață în destinațiile în care apa potabilă poate prezenta probleme. Daniel Griffin atrage însă atenția asupra periuței de dinți.

„Le spunem oamenilor să fie atenți la cuburile de gheață și la apa de la robinet și la toate celelalte. Dar apoi oamenii se spală pe dinți cu apă de la robinet”, spune el.

Periuța poate fi clătită în mod repetat cu aceeași apă și apoi rămâne într-o baie caldă și umedă, condiții care pot permite microorganismelor rămase pe ea să se multiplice.

Griffin numește ceea ce poate urma „boala din a treia zi”.

Soluția pe care o folosește este simplă: atunci când se află într-o destinație în care apa de la robinet nu este considerată sigură pentru consum, își clătește atât gura, cât și periuța de dinți cu apă îmbuteliată.

Cele 15 obiceiuri au un element comun: specialiștii nu încearcă să elimine orice contact cu microorganismele și nici nu transformă prevenția într-o obsesie. În schimb, acordă mai multă atenție situațiilor în care riscul de transmitere poate fi redus prin gesturi simple – de la evitarea contaminării încrucișate în bucătărie și ventilarea încăperilor până la spălarea corectă a mâinilor.