Consumul regulat de alimente după cină sau în apropierea orei de culcare este asociat cu un risc cu 20% până la 30% mai mare de boli hepatice, potrivit unei analize realizate pe aproape 200.000 de persoane din SUA. Cercetătorii atrag atenția asupra rolului pe care îl joacă ritmul circadian în metabolismul nutrienților, însă subliniază că studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate, notează Digi24.
O gustare înainte de culcare, chipsurile consumate seara în fața televizorului sau o cină luată foarte târziu ar putea avea efecte asupra sănătății ficatului. Potrivit unei analize realizate de cercetătorii de la Oregon Health & Science University (OHSU), persoanele care mănâncă frecvent noaptea prezintă o incidență mai mare a bolilor hepatice, inclusiv a steatozei hepatice de origine metabolică și a cirozei.
Rezultatele au fost publicate în revista de specialitate Clinical Gastroenterology and Hepatology și au fost prezentate de publicația germană Focus.de.
Cercetătorii au analizat date despre alimentație și sănătate din trei studii americane desfășurate pe termen lung: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study.
În analiză, mesele târzii au fost definite ca fiind consumul de alimente după cină sau după ora obișnuită de culcare. Persoanele care aveau acest obicei au prezentat o incidență mai mare a bolilor hepatice analizate.
Creșterea raportată, de 20% până la 30%, reprezintă un risc relativ, nu o creștere cu același procent a probabilității absolute de îmbolnăvire. De exemplu, o creștere relativă de 30% ar însemna trecerea de la un risc de 10% la unul de 13%.
Datele prezentate în comunicatul de presă nu precizează riscul absolut de îmbolnăvire în rândul participanților. De asemenea, asocierea observată nu demonstrează că mesele târzii provoacă în mod direct afecțiunile hepatice.
Ficatul îndeplinește mai multe funcții esențiale, printre care reglarea glicemiei, metabolizarea grăsimilor și stocarea energiei. Activitatea metabolică se modifică pe parcursul zilei, în funcție de ritmul circadian, sistemul biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.
În timpul nopții, organismul se adaptează perioadei de repaus, iar procesarea nutrienților poate fi diferită față de cea din timpul zilei. Experimentele pe animale sugerează că ficatul reacționează sensibil atunci când programul meselor nu este sincronizat cu ritmul natural de somn și veghe.
Acest aspect este relevant și pentru persoanele care lucrează în schimburi. Programul lor poate presupune somn în timpul zilei și mese în timpul nopții, ceea ce perturbă ritmul circadian.
Andrew McHill, specialist în somnologie și cronobiologie la OHSU, studiază efectele acestor schimbări asupra organismului. Cercetările sale anterioare au asociat alimentația nocturnă cu o procesare mai puțin eficientă a nutrienților, mecanism care ar putea contribui, în timp, la creșterea în greutate și la apariția diabetului.
„Observăm în repetate rânduri că momentul în care avem anumite comportamente, fie că este vorba de somn, alimentație sau mișcare, este cu adevărat important”, a explicat McHill, potrivit sursei citate.
De la ficat gras la ciroză hepatică
Steatoza hepatică de origine metabolică apare atunci când se acumulează exces de grăsime în celulele ficatului. Afecțiunea este asociată frecvent cu obezitatea și rezistența la insulină și poate evolua mult timp fără simptome evidente.
În unele cazuri, acumularea de grăsime este însoțită de inflamație și de formarea țesutului cicatricial. În timp, aceste modificări pot produce leziuni permanente și pot evolua către ciroză hepatică, o afecțiune în care structura ficatului este deteriorată, iar funcțiile sale sunt afectate.
Totuși, nu toate persoanele cu steatoză hepatică ajung să dezvolte ciroză. Evoluția depinde de mai mulți factori, inclusiv de bolile asociate și de stilul de viață.
Rezultatele studiului sugerează că ora la care mâncăm ar putea conta pentru sănătatea ficatului, alături de calitatea alimentației și de alți factori care influențează metabolismul.
Limitarea gustărilor nocturne și organizarea meselor într-un interval compatibil cu programul obișnuit de somn ar putea fi strategii utile. Cu toate acestea, cercetarea nu demonstrează că mutarea meselor mai devreme previne în mod direct steatoza hepatică sau ciroza.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă modificarea orelor de masă reduce efectiv riscul de îmbolnăvire și în ce măsură efectele observate sunt independente de alți factori, precum greutatea corporală, alimentația și activitatea fizică.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți