Importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina, supuse de două ori controlului sanitar veterinar
Nicolae Sitaru, fermier din județul Ialomița și președinte al Forumului Asociației Cultivatorilor de Porumb din România ( APPR ), a declarat, recent, în cadrul rubricii ”Spuse pe șleau”, a emisiunii Viața Satului, TVR 1, că ”înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România se apropia de 4.000.000 de ha de pământ lăsate pârloagă, nelucrate, și la 17 ani după integrare, dar nu după 17, cred că după 5 ani, toate pământurile din România erau deja lucrate”.
Reporter: Dl. Sitaru, noi avem la Viața Satului o rubrică numită ”Spuse pe șleau”, unde îi invităm pe interlocutori să răspundă într-un mod direct, frust, la anumite chestiuni. Eu vreau să vă întreb pe dvs.: ce a însemnat pentru ferma dvs. și pentru dvs. aderarea României la Uniunea Europeană? Cum erați înainte și cum v-ați schimbat, dacă v-ați schimbat, după 2007?
Nicolae Sitaru: Eu, după integrarea în Uniunea Europeană, m-am schimbat foarte mult, nu mai seamănă nimic din activitatea pe care o fac acum cu ce făceam înainte.
Nu trebuie să uităm niciodată că înainte de aderarea la Uniunea Europeană România se apropia de 4.000.000 de ha de pământ lăsate pârloagă, nelucrate, și la 17 ani după integrare, dar nu după 17, cred că după 5 ani, toate pământurile din România erau deja lucrate.
Să nu uităm niciodată că aveam emoții când se apropia recoltatul grâului că scoatem grâu de la rezerva de stat ca să ne ajungă pentru pâinea anului respectiv, iar anul ăsta suntem pe locul doi la exporturile de grâu din Uniunea Europeană.
Să nu uităm niciodată cum arătau fermele noastre fermele noastre înainte de integrarea în Uniunea Europeană. Celor care mai uită le-aș da un sfat să facă o drumeție până în Republica Moldova că probabil la fel am fi arătat și noi, ca fermierii din Republica Moldova, fără să spun că fermierii de acolo sunt mai buni sau mai răi decât noi, suntem la fel, decât că noi am avut alte reguli.
Nu neapărat banii… și banii sunt importanți, dar am avut niște reguli care ne-au păzit de unele excese ale unor politicieni, din cauza cărora am de suferit de multe ori.
Pentru producția vegetală din România, apartenența la Uniunea Europeană a adus o schimbare radicală în toate fermele noastre și fermele noastre toate arată complet diferit față de cum arătau înainte de integrare. Sigur că sunt multe lucruri de îmbunătățit și aici, dar suntem parte a întregului și, din interior, trebuie să încercăm să facem lucrurile din ce în ce mai bine și pentru noi. Asta nu înseamnă că dacă vreodată criticăm vreo decizie a Uniunii Europene înseamnă că suntem anti-europeni. Doamne ferește!
Reporter: Uniunea Europeană e un spațiu al criticii libere, al negocierii și al libertății de exprimare, nu este un sistem totalitarist!
Nicolae Sitaru: Trăim într-o zonă liberă, ne place să fim așa, nu vrem să trăim într-o dictatură, noi venim de acolo și știm cum e și cred că o societate deschisă și liberă este cea mai bună, chiar dacă nu e perfectă, este cea mai bună formă în care putem trăi cu toții.
Vizionează mai jos interviul acordat de fermierul Nicolae Sitaru în cadrul rubricii ”Spuse pe șleau” a emisiunii Viața Satului:
Salutare,
O lectură instructivă și educativă ar fi, apropo de impactul aderării României asupra agriculturii – nu mai este ce a fost odată, ar fi manifestul AUR pentru alegerile europarlamentare din 2024. PNDR? Nu PNS? Cine a scris secțiunea despre agricultură a rămas un pic în trecut – trecutul apropiat, pentru că se face referire la PNDR. Cel puțin la data publicării, de către news.ro, dacă nu s-au prins și corectat textul, era vorba despre PNDR.