Fața nevăzută a agriculturii. Peste 1.600 de accidente mortale și riscuri majore de incendiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deși accidentele de muncă din sectorul agricol nu primesc adesea atenția media pe care o merită, realitatea cifrelor demonstrează că activitățile din ferme rămân printre cele mai periculoase. Un amplu raport de specialitate realizat de un grup de asigurări din Spania, în colaborare cu două universități: Universitatea Publică din Navarra și Universitatea din Zaragoza, scoate la iveală statistici îngrijorătoare. În perioada 2010–2023, sectorul agricol a înregistrat 1.620 de accidente mortale, ceea ce înseamnă o medie de 116 decese pe an, adică o viață pierdută la fiecare trei zile, scrie Agroinformacion.

Utilajele agricole reprezintă principalul factor de risc, fiind implicate în 86,9% din totalul accidentelor fatale (1.407 decese). Tractorul rămâne cel mai periculos echipament, provocând singur 1.141 de decese. În restul cazurilor în care nu a fost implicată aparatura grea, cauzele deceselor au fost căderile de obiecte (34%), temperaturile extreme (20%) și căderile de la înălțime (13%).

Răsturnări de utilaje și luni critice

Analiza detaliată a datelor evidențiază o serie de tipare clare în ceea ce privește dinamica nefericitelor evenimente din mediul rural:

• Răsturnarea (57%): Este cel mai frecvent tip de accident mortal atunci când sunt implicate utilaje. În marea majoritate a cazurilor (94,1%), vehiculul implicat a fost un tractor.

• Alte dinamici: Accidentele rutiere pe drumurile publice sau vecinale reprezintă 10%, urmate de călcarea de către propriul utilaj sau de către alte vehicule (9%), striviri (7%) și prinderea de către elementele mobile ale mașinilor (5%).

• Locația: Cele mai multe tragedii au loc direct pe parcelele agricole (39%) și pe drumurile de țară (20%). Pe câmp, principalii factori declanșatori sunt denivelările pronunțate și imprudența operatorilor.

Cine sunt victimele și când apar riscurile?

94% dintre victime sunt bărbați, iar vârsta medie a celor care își pierd viața la munci este de aproximativ 60 de ani, vulnerabilitatea maximă înregistrându-se la segmentul de vârstă de peste 65 de ani. Din păcate, raportul menționează și 27 de minori decedați.

Din punct de vedere calendaristic, accidentele se concentrează masiv în lunile de primăvară și vară (cu 30% peste media lunară), vârful absolut fiind înregistrat în luna mai. Cele mai periculoase intervale orare coincid cu perioadele de activitate intensă: 12:00–14:00 și 16:00–18:00.

Pericolul incendiilor pe câmp

O secțiune importantă a studiului supraveghează riscurile de incendiu provocate de combinele de cereale și balotiere, un fenomen cu implicații ecologice și economice majore. În perioadele de recoltare, aceste utilaje lucrează în condiții extreme de temperatură și umiditate foarte scăzută, devenind veritabile surse de aprindere.

Majoritatea incendiilor forestiere și de vegetație pornite de la combine au loc în orele amiezii, când temperaturile ating pragul critic.

Specialiștii avertizează că utilizarea acestor mașini nu trebuie stigmatizată, deoarece tehnologia actuală și reviziile preventive pot reduce la minimum riscurile.

Soluții și prevenție, pentru o mai bună siguranță în ferme

Pentru a inversa această tendință și a proteja viețile lucrătorilor agricoli, experții propun acțiuni urgente pe patru niveluri distincte:

1. Designul producătorului: Izolarea termică superioară a componentelor încinse ale motoarelor, sisteme îmbunătățite de ventilație și reducerea spațiilor unde se pot acumula resturi vegetale uscate.

2. Mentenanța utilizatorului: Curățarea zilnică a utilajelor, verificarea periodică a lagărelor, înlocuirea pieselor uzate și dotarea obligatorie cu extinctoare funcționale.

3. Tehnologie de monitorizare: Integrarea de senzori capabili să detecteze în timp real creșterile anormale de temperatură în punctele critice ale utilajului.

4. Sisteme de autoextincție: Implementarea de dispozitive automate care activează substanțe de stingere direct în zona motorului sau a componentelor mecanice imediat ce este detectat un focar.

„Reducerea mortalității în sectorul agricol nu se poate face printr-o singură măsură. Este nevoie de o îmbinare între tehnologia modernă de siguranță, reînnoirea parcului de utilaje învechite, formarea preventivă introdusă încă din școli și un angajament instituțional mult mai ferm. Când vorbim despre siguranță la sat, nu vorbim despre simple proceduri bifate pe hârtie, ci despre protejarea unor oameni esențiali care asigură hrana întregii societăți, concluzionează studiul.”