INTERVIU | Poți mânca dovleac dacă ai diabet? Dr. Sorina Ispas, medicul diabetolog: „Contează porția, modul de preparare și întreaga compoziție a mesei”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dovleacul este unul dintre alimentele-vedetă ale toamnei. Este gustos, versatil și aduce în alimentație vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Dar dacă ai diabet, apare inevitabil întrebarea: pot să mănânc dovleac fără să-mi crească prea mult glicemia? Răspunsul este da.

Dovleacul poate face parte din alimentația unei persoane cu diabet. Contează însă cantitatea consumată, modul de preparare și alimentele cu care îl combinăm, a explicat, într-un interviu acordat G4Food, dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină de laborator, asistent universitar la Disciplina Anatomie, la Universitatea Ovidius, din Constanța și Vicepresedinte pe regiunea sud- est la Societatea Română de Lifestyle Medicine.

G4Food: Dovleacul este legumă, deci îl putem consuma fără griji?

Dr. Sorina Ispas: Dovleacul are o densitate calorică redusă și este cunoscut mai ales pentru conținutul de beta-caroten, un antioxidant pe care organismul îl poate transforma în vitamina A. De asemenea, furnizează minerale precum potasiu, magneziu și calciu.

Totuși, faptul că este o legumă nu înseamnă că poate fi consumat fără limită.

Pentru controlul glicemiei trebuie să luăm în calcul cantitatea totală de carbohidrați consumată, nu doar indicele glicemic al unui aliment.

De aceea, există o diferență importantă între o porție de dovleac simplu, copt, și o plăcintă cu dovleac în care adăugăm făină și zahăr sau între dovleacul copt simplu și cel peste care punem miere.

150 g de dovleac gătit, la o masă, este o porție rezonabilă

G4Food: Cât dovleac poate mânca o persoană cu diabet?

Dr. Sorina Ispas: Nu există o cantitate universal valabilă. Necesarul de carbohidrați diferă în funcție de tipul diabetului, tratament, greutate, nivelul de activitate fizică și obiectivele individuale privind controlul glicemic. Ca reper practic, 100–150 g de dovleac gătit la o masă pot reprezenta o porție rezonabilă, pentru multe persoane. Cantitatea trebuie, însă, adaptată întregii mese și planului alimentar individual.

Persoanele care își monitorizează glicemia pot observa și propriul răspuns la aliment, inclusiv prin verificarea glicemiei înainte și la aproximativ două ore după masă, conform recomandărilor primite de la medic.

G4Food: Cum putem consuma dovleacul?

Dr. Sorina Ispas: Pentru o persoană care dorește să își controleze glicemia, variantele simple sunt, în general, mai ușor de integrat într-o alimentație echilibrată.

Putem alege dovleac copt simplu sau cu scorțișoară, fără zahăr, supă-cremă de dovleac sau îl putem combina cu o sursă de proteine – pește, carne slabă, ouă ori iaurt grecesc.

O altă variantă este asocierea lui cu alte legume și cu o cantitate mică de grăsimi sănătoase, de exemplu câteva nuci.

În schimb, trebuie acordată mai multă atenție plăcintei cu dovleac și zahăr, dovleacului copt cu miere sau zahăr, deserturilor cu dovleac și făină, piureurilor în care se adaugă cantități mari de cartofi și băuturilor îndulcite pe bază de dovleac.

Problema nu este doar zahărul adăugat. Pentru glicemie contează cantitatea totală de carbohidrați din întreaga masă.

Gustare cu dovleac, recomandată de diabetolog

G4Food: Ne puteți spune o idee simplă de gustare?

Dr. Sorina Ispas: O combinație pe care o putem integra într-o alimentație echilibrată este:

150 g dovleac copt + iaurt grecesc simplu + câteva nuci + scorțișoară.

Este foarte diferită, din punct de vedere nutrițional, de un bol mare de dovleac, peste care adăugăm miere sau zahăr.

Atunci când dovleacul este consumat în cadrul unei mese care conține și proteine, grăsimi și fibre, răspunsul glicemic poate fi diferit față de situația în care consumăm singură o cantitate mare de carbohidrați.

G4Food: Deci dovleacul nu trebuie exclus dacă ai diabet?

Dr. Sorina Ispas: Mesajul important este simplu: diabetul nu înseamnă automat eliminarea dovleacului din alimentație. Contează porția, modul de preparare și întreaga compoziție a mesei.

Un aliment nutritiv poate deveni foarte ușor un desert bogat în zahăr și carbohidrați, dacă îi adăugăm zahăr, miere, făină sau alte ingrediente în cantități mari.

De exemplu, în cazul persoanelor care utilizează insulină la mese, cantitatea de carbohidrați trebuie corelată cu schema individuală de tratament. Doza de insulină nu trebuie modificată pe baza unor recomandări generale despre alimentație, ci numai conform planului stabilit împreună cu medicul sau echipa medicală.